Principalele s?rb?tori ale ciclului de iarn? – Cr?ciunul, Anul Nou, Boboteaza – au func?ionat de-a lungul vremii ca momente independente de înnoire a timpului ?i de început de an. Romanii folosesc, pe lâng? calendarul oficial, recunoscut de stat ?i Biseric?, un calendar neoficial – calendarul popular. Spre deosebire de calendarul bisericesc oficial ?i de calendarul civil, calendarul popular indic? timpul optim pentru arat ?i sem?nat, pentru pe?it ?i logodit, pentru mo?tenirea str?mo?ilor sau aflarea ursitei etc.
Ignat este divinitatea solar? care a preluat numele ?i data de celebrare a Sf. Ignatie Teofanul (20 decembrie) din calendarul ortodox, sinonim cu Ignatul Porcilor. În zorii zilei de Ignat se taie porcul de Cr?ciun. Animalul sacrificat în aceast? zi este substitut al zeului care moare ?i renaste. În antichitate, porcul a fost simbol al vegeta?iei, prim?vara, apoi sacrificiul lui s-a transferat în iarn?.
Colindatul este un scenariu compus din texte ceremoniale (colinde), formule magice, dansuri, gesturi, interpretat în cas?, pe uli?e, de o ceat? sacra. În calendarul popular, acest fenomen apare sub diferite denumiri zonale în perioadele solsti?iului de iarn?. (“Steaua”, “Plugu?orul”, “Sorcova”).

Colindele transmit ur?ri de s?n?tate, rod bogat, împlinirea dorin?elor în noul an. Colindatul este cea mai r?spândit? tradi?ie a romanilor. Când persoanele colindate nu primesc colind?torii, închid u?ile sau nu ofer? daruri, efectele magice sunt opuse, ei înc?lcând regulile acestui obicei.

Cr?ciun este un zeu solar, de origine indo-european?, specific teritoriilor locuite de geto-daci. Timp de peste un mileniu, cre?tinii s?rb?toreau Anul Nou în ziua de Cr?ciun. În leg?tur? cu Mo? Cr?ciun au circulat multe legende. Prin tot ce face, Cr?ciun se opune sau împiedic? na?terea pruncului cre?tin Iisus, deoarece venirea pe lume a acestuia înseamn? moartea Mo?ului. Tradi?iile contemporane despre “sfântul” Cr?ciun, despre Mo?ul “darnic si bun”, “înc?rcat cu daruri multe” sunt influen?e livre?ti care au p?truns în cultura popular? de la vest la est ?i de la ora? la sat. S?rb?torile de Cr?ciun dureaz?, în sens restrans, trei zile (25-28 decembrie), sau, în sens larg, 19 zile (20 decembrie – 7 ianuarie).

Pomul de Cr?ciun este un brad împodobit, substitut al zeului adorat în ipostaz? fitoform?, care moare ?i rena?te la sfâr?it de an, în preajma solsti?iului de iarn?, sinonim cu Butucul de Cr?ciun. Împodobirea bradului ?i a?teptarea de c?tre copii a “Mo?ului”, numit, în sud-estul Europei, Cr?ciun, care vine cu daruri multe, este un obicei occidental care a p?truns de la ora? la sat, începând din a doua jumatate a secolului al XIX-lea. Obiceiul a fost atestat la romani, aromani, letoni ?i sârbo-croa?i.

“Steaua” este un colind care începe din prima sear? a Cr?ciunului ?i se încheie la Boboteaz?.

19.12.2007. 07:18

Acest articol n-are nici un comentariu.