Peste tot în lume, oamenii s?rb?toresc cump?na dintre anul vechi ?i cel nou printr-un ceremonial cu specific local, care difer?, de la ?ar? la ?ar?

În Olanda, la trecerea în Noul An, pe str?zi se ard brazii de Cr?ciun ?i se lanseaz? artificii, pentru a se alunga spiritele rele ale vechiului an.

În Polonia, Anul Nou este cunoscut ca “Noaptea Sfântului Vasile”. Acest nume provine din legendele despre Papa Sylvester. Se spune c? acesta a întemni?at un dragon pe nume Leviathan, despre care se presupunea c? va putea sc?pa numai în prima zi a anului 1000, va mânca tot P?mântul ?i to?i oamenii ?i va incendia cerurile. În prima zi a anului, faptul ca lumea nu s-a sfâr?it, a fost considerat un motiv de bucurie ?i de atunci se numeste Noaptea Sfântului Vasile.

Portughezii ?i spaniolii m?nânc? 12 boabe de struguri dintr-un ciorchine când bate ceasul ora 12, în noaptea dintre ani, pentru a asigura 12 luni fericite în noul an.

La sco?ieni, de Anul Nou, oamenii ard crengu?e de ienupar, ca s? alunge germenii oric?ror boli. Meniul sco?ian tradi?ional pentru aceast? s?rb?toare const? în pr?jituri din aluat fraged, f?in? de ov?z, brânz?, whisky, vin ?i brio?e negre. Prima persoan? care se treze?te diminea?a obi?nuie?te s? duc? “Het Pint”, un gen de bere slab?, celor care înc? mai dorm. Ei aprind focuri ca s? se descotoroseasc? de vechiul an ?i, uneori, arunc? în foc o figurin? de paie reprezentând vechiul an.

În noaptea de Anul Nou, sco?ienii formeaz? o hor? ?i cânt? împreun? tradi?ionalul “Auld Lang Syne”. Apoi, oamenii din gospod?rie a?teapt? s? vad? cine va fi prima persoan? care le va trece pragul dup? miezul nop?ii, c?ci aceasta arat? dac? vor avea noroc sau ghinion în anul ce vine. Prima persoan? ar trebui s? fie un b?rbat tân?r, viguros, cu p?r de culoare închis?. De asemenea, el nu trebuie s? vin? cu mâna goal?, ci cu mici daruri simbolice ca pâine, c?rbune, sare, acestea fiind simboluri ale vie?ii.

Manifest?rile de Anul Nou în ??rile scandinave au loc în ianuarie ?i sunt legate de vechile festivit??i de iarn? ale vikingilor. Ace?tia obi?nuiau s? invoce timpul ?i lumina pentru a încuraja întoarcerea soarelui.

În Elve?ia, se s?rb?tore?te vechiul An Nou pe 13 ianuarie, dup? calendarul iulian. Oamenii ies pe str?zi, costum?i în spirite bune ?i rele.

În SUA, se crede c? fasolea cu boabe negre aduce noroc. Americanii obi?nuiesc s? priveasc? campionatele de fotbal pe ecranele gigantice instalate în Time Square, la New York. La ora 12,00 noaptea, un m?r gigantic aprins cu becuri electrice este coborât pe p?mânt. În acel moment, mul?imea începe s? strige “La mul?i ani!”.

Festivalul evreiesc de Anul Nou se numeste “Rosh Hashanah”. Data acestuia variaz? în fiecare an, conform calendarului evreiesc lunisolar. Astfel, pentru evrei, Anul Nou sose?te în primele dou? zile ale lunii a ?aptea. S-a fixat aceast? dat? pentru ca fermierii s? se poat? deplasa la Ierusalim înainte de sezonul ploilor. Primele 10 zile ale acestei luni sunt cele mai sfinte. La s?rb?toarea de Rosh Hashanah, toat? lumea trebuie s? dea socoteal? în fa?a lui Dumnezeu pentru comportarea în timpul anului ce se încheie.

Totu?i, to?i evreii au la dispozi?ie 10 zile între Anul Nou ?i Ziua Judec??ii, “Yom Kipur”, pentru a se c?i de r?ul pe care l-au f?cut. La Yom Kipur, Dumnezeu scrie soarta viitoare a tuturor, în carte. De aceea, oamenii î?i trimit felicit?ri cu mesajul tradi?ional “Fie s? ?i se scrie un an bun”!. Evreii schimb? acelea?i ur?ri în ajunul s?rb?torii Rosh Hashanah, când merg la sinagog?, înainte de a se întoarce la casele lor, pentru cina special? de Anul Nou.

Musulmanii au un calendar aparte. Bazat pe ciclurile lunii, calendarul musulman este format tot din 12 luni, care însumeaz? îns? numai 354 zile, spre deosebire de calendarul gregorian sau evreiesc. De aceea, Anul Nou islamic “se muta” cu 11 zile înapoi în fiecare an. Islami?tii celebreaz? acest moment în lini?te, f?r? nimic din atmosfera festiv? a altor s?rb?tori de Anul Nou. Apari?ia lunii noi este înregistrat? în moschei ?i se spun rug?ciuni speciale. Cea mai important? parte a festivit??ii Noului An este povestirea istoriei Zborului lui Medina.

Anul Nou thailandez este marcat printr-un festival care dureaz? trei zile, între 13 ?i 15 aprilie, dup? calendarul gregorian.

În Tibet, Anul Nou se s?rb?tore?te la sfâr?itul lui ianuarie sau începutul lui februarie, când este lun? nou?. Ultimele dou? zile ale vechiului an, denumite Gutor, sunt consacrate preg?tirilor pentru noul an. Prima zi din Gutor este folosit? pentru cur??area casei, în special a buc?t?riei, cea mai important? înc?pere. De asemenea, hornul este cur??at de funingine. A doua zi de Gutor se practic? ceremonii religioase. De asemenea, în aceast? zi se fac cadouri în familie.

În Africa de Sud, de Anul Nou se trag clopotele bisericilor ?i se pot auzi chiar ?i focuri de arma. Pentru cei din provincia Cape, primele dou? zile ale anului sunt petrecute într-o atmosfer? de carnaval, se cânt? ?i se danseaz? pe str?zi, în sunetul tobelor ?i toat? lumea poart? costume viu colorate.

28.12.2008. 19:26

Acest articol n-are nici un comentariu.