„Problematici Anticorupție”
Joi, 03.06.2010, orele 14.00, în sala de videoconferin?e a Institu?iei Prefectului Jude?ului Gorj a avut loc conferin?a cu titlul „Problematici Anticorup?ie” organizat? de c?tre Asocia?ia pentru Implementarea Democra?iei în parteneriat cu Institu?ia Prefectului, în cadrul proiectului „Dezvoltarea ?i Consolidarea Centrului Na?ional pentru Integritate”.
La eveniment au participat domnul Subprefect Marcel Lauren?iu Romanescu ?i reprezentan?i ai institu?iilor din cadrul Ministerului Administra?iei ?i Internelor (Inspectoratul pentru Situa?ii de Urgen??, Inspectoratul Jude?ean de Poli?ie, Inspectoratul Jude?ean de Jandarmi, Serviciul Jude?ean de Informa?ii ?i Protec?ie Intern?, Oficiul Jude?ean de Cadastru ?i Publicitate Imobiliar?, Direc?ia General? Anticorup?ie Gorj, Biroul pentru Imigr?ri, Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere ?i Înmatriculare a Vehiculelor, Serviciul Jude?ean al Arhivelor Na?ionale, Centrul Militar Jude?ean, Serviciul Public Comunitar pentru Eviden?a ?i Eliberarea Pa?apoartelor Simple), reprezentan?i ai Ministerului S?n?t??ii (Direc?ia de S?n?tate Public?), Ministerului Finan?elor Publice (Garda Financiar?, Direc?ia General? a Finan?elor Publice, Direc?ia Jude?ean? pentru Accize ?i Opera?iuni Vamale), Ministerului Educa?iei, Cercet?rii, Tineretului ?i Sportului (Inspectoratul ?colar), reprezentan?i ai altor institu?ii publice ?i administra?iei publice locale (Consiliul Jude?ean, Prim?ria Târgu Jiu, Inspectoratul Teritorial de Munc?, Comisariatul Jude?ean pentru Protec?ia Consumatorilor, Direc?ia pentru Cultur? si Patrimoniul Na?ional, Agen?ia Jude?ean? pentru Ocuparea For?ei de Munc?, Casa Jude?ean? de Pensii, Garda Na?ional? de Mediu – Comisariatul Jude?ean Gorj, Casa de Asigur?ri de S?n?tate, Agen?ia Jude?ean? pentru Presta?ii Sociale).
În cadrul conferin?ei, a fost prezentat proiectul „Dezvoltarea ?i Consolidarea Centrului Na?ional pentru Integritate”, proiect finan?at din Fondul Social European, prin Programul Opera?ional „Dezvoltarea Capacit??ii Administrative”.
Proiectul are ca scop principal dezvoltarea ?i consolidarea Centrului Na?ional pentru Integritate ca mecanism public independent de promovare a integrit??ii publice ?i a eficien?ei ?i eficacit??ii la nivelul administra?iei publice din România prin:
? Îmbun?t??irea ?i dinamizarea ciclului de construire ?i implementare a politicilor publice de la nivel local c?tre nivelul central (aducerea politicilor ?i propunerilor de politici publice de la nivel local c?tre cel central prin organizarea de dezbateri ale unor Grupuri de Ac?iune Anticorup?ie la nivelul tuturor jude?elor, prin selec?ia propunerilor de politici publice, examinarea ?i fundamentarea propunerilor selectate de c?tre grupuri de lucru integrate, transmiterea, adoptarea ?i implementarea acestor propuneri de institu?iile competente);
? Promovarea form?rii profesionale bazat? pe analiza de nevoi ?i având ca scop cre?terea capacit??ii administra?iei publice (realizarea unor analize de nevoi de formare profesional? la nivelul institu?iilor publice, oferirea de instruire gratuit? pentru func?ionari publici în domenii de interes pentru ace?tia, distribuirea de ghiduri ?i manuale utile func?ionarilor din sistemul public);
? Stimularea activit??ilor de mentorat pentru formarea func?ionarilor proasp?t încadra?i în sistem (sesiuni de instruire pentru mentori ?i crearea ?i distribuirea unui ghid pentru mentorii din institu?iile publice).
Principalele rezultate a?teptate ale proiectului vizeaz?: opera?ionalizarea a 41 de Grupuri de Ac?iune Anticorup?ie (GAA), la nivelul tuturor jude?elor ca organisme de cooperare ?i comunicare inter-institu?ional? ?i de formulare ?i îmbun?t??ire a politicilor publice; realizarea unui plan na?ional de propuneri anticorup?ie ?i de îmbun?t??ire a eficien?ei în administra?ia public? în sectoarele vulnerabile; promovarea unor propuneri de politici publice ?i a planurilor regionale de m?suri anticorup?ie în administra?ia public? formulate pe perioada proiectului c?tre institu?iile publice cu abilit??i de aprobare ?i aplicare; selectarea, fundamentarea ?i promovarea c?tre institu?iile competente a unor propuneri de politici publice în domeniul anticorup?ie ?i al îmbun?t??irii eficien?ei în administra?ia public?; realizarea unui studiu de monitorizare privind stadiul de implementare la nivel regional a Strategiei Na?ionale Anticorup?ie pentru Prevenirea ?i Combaterea Corup?iei în Administra?ia Public? ?i Sectoarele Vulnerabile ?i formularea unor propuneri de revizuire a Strategiei; realizarea unor analize de nevoi privind formarea profesional? a func?ionarilor din 10 institu?ii descentralizate sau deconcentrate, realizarea unor suporturi de curs pe tematici privind asigurarea integrit??ii publice ?i promovarea eficien?ei administra?iei publice ?i realizarea ?i publicarea unor sondaje na?ionale de opinie privind percep?ia cet??enilor asupra corup?iei ?i încrederea acestora în administra?ia public?, dar ?i activitatea CNI. De asemenea, pe parcursul derul?rii proiectului vor fi f?cute demersuri de ob?inere a personalit??ii juridice pentru CNI.
Pentru informa?ii suplimentare, v? rug?m s? o contacta?i pe d-na Daniela Gheorghe, la telefon: 021 311 5196, mobil: 0728 909 699 sau email: dgheorghe@aid-romania.org
03.06.2010. 21:58
Numai c? omul are o voce atît de stins?, în total? contradic?ie cu averea pe care a reu?it s? o strîng?, încît trece mai totdeauna neb?gat în seam?. Nu ?tiam c? el poate încerca s? fie ?i ?mecher, anun?înd, dintr-un ora? de provincie, c? premierul falimentar va remania Guvernul, dar dup? ce vor trece m?surile de austeritate prin forul legislativ. Omul nu d? nume, spre deosebire de un coleg de-al lui de prin Oltenia, un alt fost “cîine de paz?” al partidului ?i client al televiziunilor, care sare la gîtul unui ministru c?ruia nu i-ar fi trecut alt?dat? nici prin fa??. Situa?ia se complic?, nemul?umirile unora din rîndul partidului de guvern?mînt sînt spuse pe fa?? ?i nici “independen?ii” nu se simt prea bine.
Numai UDMR-ul pare a renun?a mai greu la bucate, nefiind dispus la o plecare din fruntea acestora. Nori negri se adun? pe cerul nemul?umirilor populare. În timp ce un film despre via?a lui Nicolae Ceau?escu umple s?lile de cinema din Occident, protestatarii din România îi scot în strad? portretul ?i alte simboluri legate de “epoca” sa. Nimic nu pare s? se mi?te la noi, în afara marilor valuri ale nemul?umirii populare. Dou? dintre cele mai s?race zone al ??rii, Teleormanul ?i Vasluiul, au amintit, vineri, de anul 1907. Mii de oameni s-au adunat în fa?a prefecturilor, pe care au încercat s? le ia cu asalt. Numai num?rul mare al jandarmilor le-a f?cut fa??. Strig?tele de disperare ale oamenilor au fost înso?ite de lozinci care chemau la demisia pre?edintelui ?i a premierului. Li s-a amintit celor de la Putere c? ?i ei sînt fiii ?i nepo?ii pensionarilor, c?rora le am?r?sc zilele.
Uneori ai impresia c? aceste mari proteste îi las? reci pe îmbuiba?ii zilei. Sau c? anumite gesturi ar fi menite s? distrag? aten?ia de la vastele nemul?umiri populare despre care vorbim. De ce trebuia s? vin? la Bucure?ti georgianul Saakashvili pentru ca românii s? afle de la Palatul Cotroceni c? ?ara lor nu sus?ine proiectul de Tratat de Securitate European?, propus de pre?edintele rus Dmitri Medvedev? A?a, din senin. S? nu mai reprezinte Moscova nici un punct de interes pentru Bucure?ti? Rusia este departe de-a cunoa?te fenomene economice ?i financiare devastatoare, cum se întîmpl? pe la noi. A?a cum foarte mult? lume recomand? relansarea rela?iilor cu China, credem c? nu ar fi de ignorat nici marea pia?? rus?, antrenat? spre investi?ii sigure ?i solide, care s? nu aib? nici o leg?tur? cu Mafia transfrontalier?. Deocamdat?, America ne laud? pentru c? am fost de acord cu sta?ionarea unor unit??i ale ap?r?rii antirachet? pe teritoriul românesc. Nici o vorb?, îns?, despre situa?ia dezastruoas? din România, de parc? ecourile acesteia nu ar fi ajuns ?i pe malurile Potomac-ului. În vremuri de criz?, dialogul este absolut obligatoriu, spre toate orizonturile. Din p?cate, ?i din acest punct de vedere, România traverseaz? o perioad? nefast?, de izolare mai mult decît p?gubitoare…
Numai c? omul are o voce atît de stins?, în total? contradic?ie cu averea pe care a reu?it s? o strîng?, încît trece mai totdeauna neb?gat în seam?. Nu ?tiam c? el poate încerca s? fie ?i ?mecher, anun?înd, dintr-un ora? de provincie, c? premierul falimentar va remania Guvernul, dar dup? ce vor trece m?surile de austeritate prin forul legislativ. Omul nu d? nume, spre deosebire de un coleg de-al lui de prin Oltenia, un alt fost “cîine de paz?” al partidului ?i client al televiziunilor, care sare la gîtul unui ministru c?ruia nu i-ar fi trecut alt?dat? nici prin fa??. Situa?ia se complic?, nemul?umirile unora din rîndul partidului de guvern?mînt sînt spuse pe fa?? ?i nici “independen?ii” nu se simt prea bine.
Numai UDMR-ul pare a renun?a mai greu la bucate, nefiind dispus la o plecare din fruntea acestora. Nori negri se adun? pe cerul nemul?umirilor populare. În timp ce un film despre via?a lui Nicolae Ceau?escu umple s?lile de cinema din Occident, protestatarii din România îi scot în strad? portretul ?i alte simboluri legate de “epoca” sa. Nimic nu pare s? se mi?te la noi, în afara marilor valuri ale nemul?umirii populare. Dou? dintre cele mai s?race zone al ??rii, Teleormanul ?i Vasluiul, au amintit, vineri, de anul 1907. Mii de oameni s-au adunat în fa?a prefecturilor, pe care au încercat s? le ia cu asalt. Numai num?rul mare al jandarmilor le-a f?cut fa??. Strig?tele de disperare ale oamenilor au fost înso?ite de lozinci care chemau la demisia pre?edintelui ?i a premierului. Li s-a amintit celor de la Putere c? ?i ei sînt fiii ?i nepo?ii pensionarilor, c?rora le am?r?sc zilele.
Uneori ai impresia c? aceste mari proteste îi las? reci pe îmbuiba?ii zilei. Sau c? anumite gesturi ar fi menite s? distrag? aten?ia de la vastele nemul?umiri populare despre care vorbim. De ce trebuia s? vin? la Bucure?ti georgianul Saakashvili pentru ca românii s? afle de la Palatul Cotroceni c? ?ara lor nu sus?ine proiectul de Tratat de Securitate European?, propus de pre?edintele rus Dmitri Medvedev? A?a, din senin. S? nu mai reprezinte Moscova nici un punct de interes pentru Bucure?ti? Rusia este departe de-a cunoa?te fenomene economice ?i financiare devastatoare, cum se întîmpl? pe la noi. A?a cum foarte mult? lume recomand? relansarea rela?iilor cu China, credem c? nu ar fi de ignorat nici marea pia?? rus?, antrenat? spre investi?ii sigure ?i solide, care s? nu aib? nici o leg?tur? cu Mafia transfrontalier?. Deocamdat?, America ne laud? pentru c? am fost de acord cu sta?ionarea unor unit??i ale ap?r?rii antirachet? pe teritoriul românesc. Nici o vorb?, îns?, despre situa?ia dezastruoas? din România, de parc? ecourile acesteia nu ar fi ajuns ?i pe malurile Potomac-ului. În vremuri de criz?, dialogul este absolut obligatoriu, spre toate orizonturile. Din p?cate, ?i din acest punct de vedere, România traverseaz? o perioad? nefast?, de izolare mai mult decît p?gubitoare…
Dan Diaconescu, imediat dup? alegerile preziden?iale, a schimbat ac?ionariatul la OTV în modul urm?tor: 80% Adrian Tar?u-jr., 15 % “al?ii”, “senza?ionalul” DD r?mînînd cu un procent absolut nesemnificativ, de doar 5% din “televiziunea poporului”. Cel care l-a arestat, în 2001, pe Tar?u-jr este chiar procurorul Lele, iar acest lucru l-a costat demiterea din Procuratur? ?i întocmirea unui Dosar Penal, la ordinul lui Adrian N?stase (dosarul trebuia finalizat, la ordin, cu aruncarea în pu?c?rie a procurorului, dar Cristian Panait, cel desemnat s? se ocupe de “problem?” a ales s? se sinucid? decît s?-?i condamne colegul nevinovat – n.r.). La vremea aceea, Tar?u era principalul sponsor al PSD, iar acum el face afaceri cu mafia din PDL. Un alt am?nunt penal legat de Dan Diaconescu: în schimbul campaniei pro-B?sescu a primit, ca dona?ie, o vil? somptuoas? la Los Angeles. Donatorul, sau mai exact spus, donatoarea, a?a cum este scris în actele pe care procurorul Lele ni le-a pus la dispozi?ie, este nimeni alta decît… Elena Udrea. Acum, atît. De?i dat în urm?rire general? pentru continuarea execut?rii pedepsei, din acest an el poate intra nestingherit în România (ceea ce ?i face!), gra?ie rela?iilor pedeliste la nivel înalt.
Tar?u, cît ?i Diaconescu sînt prin?i într-un Dosar Penal a c?rui mu?amalizare se tot încearc?, la Parchetul General, ?i în care mai apare un personaj pedelist: Silviu Prigoan?! “Caracati?a contrabandei cu petrol a lui Tar?u jr., omul din spatele biroului lui Dan Diaconescu, de la OTV, se desf??oar? nestingherit? ?i azi, în plus el ?i-a orientat activitatea c?tre traficul ilegal cu armament” – spune procurorul Lele, c?ruia îi mul?umim pentru curajul cu care ne-a pus la dispozi?ie detaliile anchetei de mai jos:
În spatele lui Dan Diaconescu se afl? Adrian Tar?u, fiul fostului prefect de Bihor din partea PDSR, arestat de procurorul Alexandru Lele, apoi fugit prin Vama Bor?, cercetat pentru contraband? cu produse petroliere. ?eful v?mii din jude?ul Bihor era Vasile Blaga, ministrul de Interne de acum. Din datele pe care procurorul Alexandru Lele (?inut, timp de 6 ani, în afara sistemului judiciar de c?tre caracati?a intereselor PSD-PDL, dar repus în func?ia de procuror-?ef în urm? cu un an, gra?ie unei hot?rîri a CEDO!) ni le-a pus la dispozi?ie, rezult? c? Tar?u face afaceri nu doar cu Dan Diaconescu, ci ?i cu Silviu Prigoan?, Lucian Col?ea, Vasile Blaga ?i Adrian Videanu. Pe numele lui Tar?u au fost deschise nu mai pu?in decît 9 Dosare Penale pentru contraband? cu produse petroliere, sp?lare de bani, evaziune ?i absolut toate dosarele au fost mu?amalizate de Mafia PDL-PSD! Toate! (Asta, da, lupt? împotriva corup?iei! – n.r.).
Firma prin care se fac afacerile ilegale este “Intersis Corporation” (care, culmea, tot pe data de 5 ianuarie 2010, cînd s-a schimbat ac?ionariatul în OTV, au fost operate ?i în aceast? societate schimb?ri de ac?ionari, în modul urm?tor: 30% Adrian Tar?u – pîn? pe 5 ianuarie de?inuse 50 % din ac?iuni – 30 % Dan Diaconescu (interesant? rocada între OTV ?i Intersis!) ?i 40 % Silviu Prigoan?!).
În fapt, înc? din anul 2001, prin “Intersis Corporation” era importat? benzin? din Slovacia, dar în actele prezentate la vama lui Vasile Blaga era men?ionat kerosen, pentru a nu fi pl?tite TVA-ul ?i taxa de drum. Banii ob?inu?i din contraband? “fugeau” în conturi americane. Alte dou? firme, “Herti” ?i “Yvnork”, au cump?rat combustibil de la “Intersis Corp” prin Slovacia ?i Ungaria. “În aceste opera?iuni au fost implica?i, a?a cum am dovedit eu în dosarul pe care l-am instrumentat, membri de marc? din PSD ?i PDL, dar ?i din UDMR. Contrabanda era monitorizat?, dar ?i ocrotit? de Serviciile Secrete prin Virgil M?gureanu (al c?rui partid a fost înghi?it de PDL-ul lui Traian B?sescu) ?, apoi, prin Radu Timofte, ambii fo?ti ?efi ai Serviciului Român de Informa?ii! La Parchetul General, Tar?u jr. a fost protejat de procurorul-?ef T?nase Joi?a ?i de Ovidiu P?un. (nota red. – înc? de acum un an, ofi?eri curajo?i din SRI ne semnalau faptul c? în spatele acestora se afl? ?i Victor Bout, celebrul traficant de arme, care aproviziona Al-Qaeda ?i a avut afaceri de acest gen ?i în România). Am cerut cooperarea FBI ?i CIA, pentru a putea ob?ine, în dosar, date despre filiera lui Tar?u în alte ??ri, iar cele dou? institu?ii, extrem de cooperante ?i prompte, au stabilit c? adresele firmelor din SUA erau false: 25 Grey Stone Manor, 19958-977, County of Sussex, Delaware (de altfel, coinciden?? sau nu, în Delaware sînt ?i multe dintre afacerile lui Adriean Videanu – nota red.). De asemenea, adresele din Ungaria – Retek U 33-35, Budapesta, H-1024, erau false”, ne declar? acum procurorul Lele. El a stabilit c?, în Ungaria, Mafia lui Tar?u era coordonat? de Lajos Siska, sponsor de marc? al PSD ?i UDMR, prin firma “Herti” din Oradea (ora?ul ministrului de Interne Vasile Blaga!). Caracati?a contrabandei cu benzin? a lui Tar?u jr., omul care st?pîne?te acum OTV-ul, este urm?toarea: licen?a de import pentru firmele din sfera lui Tar?u jr. ?i Silviu Prigoan? (este vorba despre mai pu?in mediatizatele firme în care Tar?u este asociat cu Prigoan?, ?i anume: “Herti”, “Yvnork” ?i “Lucmir”, n.r.). Aici sînt implicate atît firme fantom? din SUA (ca ?ar? “importatoare” a petrolului furat de Tar?u), cît ?i cele din ?ara “exportatoare”, spune Lele.
* * *
NOTA REDACI?EI: Pentru c? ?i-a permis s? deranjeze afacerile clanului Tar?u, procurorul Alexandru Lele a fost suspendat din magistratur?, în 2002. Parchetul General l-a trimis pe Cristian Panait, un tîn?r procuror, s?-l “ancheteze” pe Lele ?i, în urma “cercet?rilor”, i s-a cerut celui din urm? s? îl scoat? vinovat pe procuror, pentru fapte imaginare, nefondate ?i neprobate prin absolut nimic. Panait, în ciuda presiunilor f?cute de ?eful s?u ierarhic superior, a dat NUP în cazul Lele. Propunerea a fost respins?, îns?, de c?tre ?eful s?u. Dup? cîteva zile, Panait s-a aruncat pe fereastr? ?i a decedat. ?eful lui Panait era Ilie Picioru?.
0 Comments