Posibilităţi de limitare a conţinutului de toxine naturale din hrană

Ziarul Gorjului


Este binecunoscută dorinţa generală de a consuma alimente de calitate, fara toxine naturale care pot determina fenomene nocive, cu un potenţial factor de risc maxim pentru sănătatea oamenilor.
Multe dintre toxinele naturale se găsesc frecvent în alimente, dar există dovezi că nivelul acestora poate creÃ…Ÿte sau descreÃ…Ÿte în raport cu stresul plantelor. In cazul când plantele sunt stresate de atacul diferitelor boli Ã…Ÿi dăunători sau de condiÅ£ii climatice adverse, acestea reactioneaza în mod caracteristic, printr-o creÃ…Ÿtere rapidă a unor subsÅ£ante chimice de apărare. Ca urmare, în perioada creÃ…Ÿterii plantelor, la transport Ã…Ÿi depozitare trebuie acordată o grijă deosebită pentru a fi evitata vătămarea, astfel fiind diminuată producerea de toxine naturale. In privinÅ£a infecÅ£iilor fungice, pe lângă faptul că determină producerea unei reacÅ£ii chimice din partea plantei, provoacă Ã…Ÿi secreÅ£ia unui lant de toxine (proprii), uneori în mari cantităÅ£i.

Cu privire la clasificarea toxinelor naturale în funcÅ£ie de agentul care le produce, acestea pot fi împărÅ£ite în fitotoxine – în cazul când sunt produse de către planta ca mijloc de apărare împotriva factorilor care îi cauzează orice fel de vătămare- precum Ã…Ÿi în micotoxine, atunci când sunt produse de către anumite specii de ciuperci care afectează plantele sau alimentele. DeÃ…Ÿii, uneori , se consideră că expunerea noastra la toxinele naturale este inevitabila Ã…Ÿi deloc influenÅ£abila totuÃ…Ÿi, întrucât producerea acestor toxine naturale este cu prisosinţă un fenomen indus de către stress, denotă că nivelurile toxinelor naturale în alimente se află în mare măsură sub controlul nostru.
In aceasta privinţă, existenta mijloacelor chimice de apărare ale plantelor faţă de boli Ã…Ÿi dăunători este cunoscută încă din antichitate, de aceea utilizarea acestora pentru crearea de plante mai puÅ£in afectate de către diferite boli Ã…Ÿi dăunatori, implicit un conÅ£inut mai redus de toxine naturale, s-a intensificat în ultima perioadă. Diferitele soiuri de hibrizi au modele diferentiate de “apărare naturalăâ€, aÃ…Ÿa că prin selecÅ£ia celor mai rezistente se realizează controlul asupra toxinelor naturale. Apoi, limitarea expunerii noastre la aceste toxine se poate efectua Ã…Ÿi printr-un bun management al bolilor Ã…Ÿi daunatorilor, precum Ã…Ÿi printr-o grija deosebită în timpul transportului, depozitării, o promtă refrigerare Ã…Ÿi preparare a alimentelor.

In privinta managementului bolilor Ã…Ÿi daunătorilor, se considera că pentru o combatere modernă a patogenilor Ã…Ÿi insectelor este necesară aplicarea sistemelor de combatere integrate, bazate, în mod obiÃ…Ÿnuit, pe eficienÅ£a mijloacelor biologice, agrotehnice Ã…Ÿi chimice. Scopul final al acestora este nu exterminarea patogenilor si daunatorilor, ci reducerea si mentinerea populatiilor sub pragul economic de daunare, ceea ce reprezinta o reducere apreciabila a continutului de toxine naturale. In multe cazuri, mijloacele biologice Ã…Ÿi agrotehnice nu reuÃ…Ÿesc să reducă în mod corespunzator nivelul populaÅ£iei organismelor daunatoare, din care cauza se impune recurgerea la mijloace chimice de combatere. Acestea constituie componeta cea mai importanta a strategiei de combatere integrate. Prin eficacitatea lor ridicata impotriva patogenilor si daunatorilor, pesticidele reprezinta “asigurarea†culturii, fara de care cei mai multi cultivatori nu isi permit sa faca investitii serioase in agricultura. Aceasta utilizare larga a combaterii chimice demonstreaza ca pesticidele vor continua sa fie folosite in mod frecvent, si in viitor.
Prin utilizarea produselor chimice de combatere a bolilor si daunatorilor (cu scopul maximizarii eficientei productiei), este în mod indirect limitată expunerea la toxinele naturale din alimente, prin obÅ£inerea de produse agricole sănătoase.

Unele dintre proteinele alergene din fructe Ã…Ÿi legume, produse în condiÅ£ii de stres, sunt implicate în reacÅ£iile de apărare ale plantelor. Ar fi logic ca plantele bine protejate să conÅ£ină niveluri mai reduse de proteine alergene Ã…Ÿi astfel să iniÅ£ieze mai puÅ£ine reacÅ£ii alergice.

O problemă contemporană majoră o constituie îngerarea de substanÅ£e chimice cu activitate estrogenică, fitoestrogenii constituind o sursa principală a estrogenilor ingeraÅ£i. AceÃ…Ÿtia suferă creÃ…Ÿteri semnificative în diferite plante, ca reacÅ£ie la anumiÅ£i stimuli de stres, precum infecÅ£iile fungice (plantele infectate prezinta niveluri ridicate de fitoestrogeni, în timp ce aceÃ…Ÿtia nu sunt detectaÅ£i în plantele neinfectate, sănătoase). Este de menÅ£ionat, deasemenea, ca în cazul cartofului, plantele reacÅ£ioneaza la atacul dăunătorilor printr-o producere crescută de glicoalcaloizi, care au o serie de proprietăÅ£i toxice asupra omului.
Luând în considerare  cele prezentate se poate aprecia că o cultură agricolă neprotejată împotriva diferitelor boli Ã…Ÿi dăunători poate produce niveluri ridicate de toxine naturale, care pot afecta gradul de siguranţă al alimentelor.

In concluzie, reducerea stresului plantelor prin utilizarea diferitelor mijloace de protecÅ£ie a plantelor ar trebui să aibă drept rezultat diminuarea producÅ£iei de toxine naturale Ã…Ÿi deci o expunere  mai mică la acestea, astfel hrana noastră putând fi consumată în siguranţă.

Unitatea Fitosanitară,
Dr. Ing. Mihail Corlan

20.11.2007. 22:45


Acest articol n-are nici un comentariu.

0 Comments

Leave a Comment

Login

Welcome! Login in to your account

Remember me Lost your password?

Lost Password