Considera?ii generale
Timpul sideral a fost împ?r?it în anotimpuri, luni, s?pt?mâni ?i zile.
Ritmul muncilor a fost stabilit în func?ie de îndelungate observa?ii locale asupra mersului vremii, dezvoltarea vegeta?iei ?i alte numeroase semne.
În credin?ele din vechime, zilele î?i aveau hramul lor personificat. Atributele zilelor au fost preluate de sfin?ii cre?tini: lunea de Sf. Ioan, mar?ea de Sf. Ilie, miercurea de Maica Domnului, joia de Sf. Nicolae, vinerea ?i-a primit sfin?enia ca ziua R?stignirii, sâmb?ta e a Sf. Laz?r, iar duminica e ziua luminii, a Învierii.

LUNI este ziua în care începe orice lucru de isprav? (trainic). Se spunea c? a?a cum î?i va merge lunea, î?i va merge toat? s?pt?mâna.
La Turburea, dar ?i în multe localit??i se credea c? lunea nu este bine s? dai foc din cas? ?i nici s? iei ou? din cuibar c?ci e r?u de ur?ciune ?i de pagub?. Nu se d?deau nici bani împrumut.
Prima luni din postul mare este lunea ciorilor. La Bolbo?i se fierbeau boabe s? nu vin? p?s?rile s? scoat? s?mân?a sem?nat?.
Cândva, în ziua de luni se ?inea post pentru s?n?tatea oamenilor ?i a animalelor.
E zi bun? pentru vr?ji ?i descântec.
În ziua de luni nu-i bine s? se pe?easc? ?i nici s? se îngroape mor?i (e r?u de moarte pentru cei r?ma?i).

MAR?I este considerat? ca o zi rea (sunt trei ceasuri rele), de aceea nu se pleac? la drum ?i nici nu se începea vreun lucru fiindc? nu era norocos, cu spor, trainic.
La Bânzeiul de P?dure ?i la Turburea, mar?ea nu era bine s? se urzeasc? pânz? (Dumnezeu a urzit p?mântul în ziua de mar?i), s? se n?v?deasc? ?i nici s? se înceap? ?esutul, fiind r?u de lovituri ?i necazuri. (…)
La Godine?ti mar?ea era socotit? zi important?. Prima din p?resemi era Mar?ea Tr?snetelor (se ?inea fiind r?u de tr?snete), iar în cele trei mar?i de dup? Pa?ti nu se lucra în cas?. În prima dintre ele se practica obiceiul Înfr??itului (Însur??itului, Înv?ruicitului). (…)
Era zi bun? pentru farmece ?i vr?ji.

MIERCURI era considerat? zi bun?, cu spor ?i noroc în munc? ?i în via??. Pentru îndeplinirea dorin?elor, dar ?i în ideea prevenirii relelor în ziua de miercuri se postea.
Nu era bine s? dai din cas? lapte, carne ?i sare.
La turburea în aceast? zi oamenii nu se sp?lau pe cap cu le?ie, s? nu capete dureri de cap ?i de ochi.
La Bolbo?i în miercurea din S?pt?mâna Brânzei, se ?inea Vlasul ochilor (s? nu te doar? ochii).
În multe din satele Gorjului în ziua de miercuri era bine s? începi aratului.

JOI era o zi favorabil? atât muncilor casnice cât ?i celor din câmp. Era o zi norocoas?, de aceea joia se f?ceau logodne ?i chiar nun?i.
La Albeni cea mai sfânt? dintre zilele lucr?toare era considerat? cea de joi. Aici (dar ?i în celelalte localit??i) se s?rb?toreau: Joia Iepelor, Jiu Mari, Joia Verde, Ispasul.
La Godine?ti, Vlasii se ?in în joia din S?pt?mâna Brânzei, iar Joia Verde se mai numea Joia Popilor, fiindc? în aceast? zi se f?cea clac? la preotul satului.

VINERI este cea mai important? zi lucr?toare din cursul s?pt?mânii, în care dorin?ele de bine se legau de atributele personific?rii ei în Sfânta Vineri. (…)
La Godine?ti vinerea nu se m?tura casa, nu se f?cea turt? ?i nu se sp?lau copiii, fiind r?u de bube ?i de dureri de ochi ori de burt? (stomac).
La Licurici ?i Urdari, Sf. Vineri era cea mai cinstit? zi de localnici.
În tot jude?ul, în vinerea din s?pt?mâna Sfântului Toader se aducea iarb? mare pentru sp?latul pe cap, iar vinerea din S?pt?mâna Patimilor era vinerea ou?lor. (…)

SÂMB?TA trebuiau îndeplinite activit??ile rânduite peste s?pt?mân?. Era ziua cur??eniei. Seara se f?cea baie general? (scald?).
Ziua de sâmb?t? era destinat? pomenirii mor?ilor ?i pomenilor.

DUMINIC? este ziua Domnului Iisus Hristos.
Este zi de repaus ?i de petrecere dar ?i pentru slujb? la biseric? (mai ales pentru b?trâni).
Nu este bine s? tai nimic în aceast? zi fiindc? love?ti în Dumnezeu (cu barda ori cu cu?itul).
Cea mai mare dintre duminici este duminica Sfintelor Pa?ti (Învierea). Alte duminici s?rb?torite: Duminica Mare (a Rusaliilor), Duminica Tomii, …

30.01.2009. 11:58

Acest articol n-are nici un comentariu.