Fostul locotenent a lui  Cozma, Constantin Cre?an, fostul vicepresedinte al Federa?iei Sindicatelor Miniere Rovinari, a lansat sãptãmâna trecutã o serie de atacuri dure la adresa miscãrii sindicale din minerit si a liderilor acesteia.

Cre?an se aflã de doi ani si trei luni la Penitenciarul de Maximã Siguran?ã Târgu Jiu, unde executã o condamnare de cinci ani pentru subminarea economiei na?ionale, în urma evenimentelor de la Costesti – Vîlcea, din ianuarie 1999.

Am selectat si redãm pentru cititorii nostri pasajele cele mai importante ale interviului difuzat la sfârsitul sãptãmânii trecute de Antena 1 Târgu Jiu.

Sindicatele nu reprezintã cu adevãrat oamenii

Miron Cozma a fost arestat în 1996. În acea vreme, eu eram lider de sindicat, vicepresedinte la Federa?ia Sindicatelor Miniere Rovinari. Privitor la liderii de sindicat pot sã vã spun mult mai multe, pentru cã, miscarea sindicalã din România, si acum, în momentul de fa?ã, ca si în anii trecu?i, este o miscare care nu reprezintã cu adevãrat oamenii si muncitorii. Nu vorbim de implicarea în grave acte de corup?ie ale liderilor de sindicat si înavu?irea lor peste noapte.

În acel moment, eu mi-am respectat mandatul încredin?at de cãtre minerii de la Rovinari si am considerat cã este corect sã-mi apãr un coleg de sindicat. Nu aveam o rela?ie specialã cu Miron Cozma, dar am considerat cã este un lucru drept. Din acel moment am început o campanie pentru eliberarea lui. Mi-a fost foarte greu, îmi pare rãu cã o parte din presã nu spunea purul adevãr. Am avut multe deplasãri în strãinãtate, am  contactat organiza?ii sindicale foarte importante, independente, din Europa si chiar din America. Am început acea campanie interna?ionalã sprijinit de câ?iva lideri de sindicat din România.

Adevãra?ii vinova?i,
sunt afarã

Bineîn?eles cã putem vorbi si de baronul Condescu, pe care mi l-as dori sã-l am lider aici în penitenciar. Eu nu am ucis, nu am omorât pe nimeni, nu am avut o amendã penalã în via?a mea. Am doi copii studen?i care aveau nevoie de mine. Cei care trebuia sã plãteascã, adevãra?ii vinova?i, sunt afarã. Deci, în actele de corup?ie la nivel de jude? Gorj, Condescu este omul numãrul unu.

Aici, în penitenciar, au fost doi directori, pentru casele expropriate. Ei sunt niste copii mãrun?i comparativ cu cei care s-au îmbogã?it de pe zona expropriatã. Eu am sesizat ani întregi acest lucru. Primul om care a furat din minerit, cunoscând anumite probleme, a fost Marin Condescu. A cumpãrat case din zonele expropriate, proprietarului de drept i-a oferit un loc de muncã. Dupã aceea, au început acele documente în în?elegere cu primãriile, cu divizarea de proprietã?i si au luat mii de miliarde. I-a despãgubit chiar si pentru tufele de mãces si arbustii crescu?i. I-a despãgubit cu nuci, cu tei, vi?ã de vie. Nu mai vorbim de alte afaceri, în care a urmãrit sã lichideze anumite unitã?i din industria minierã, iar dupã aceea le-a privatizat, fãcându-si societã?ile proprii. Li s-a încredin?at în minerit lucrãri fãrã licita?ie si de aici a început îmbogã?irea lor. Din punctul meu de vedere, ei ar trebui sã rãspundã, pentru ce s-a întâmplat în România.  Miscarea Sindicalã ar trebui sã rãspundã de dezastrul economiei, pentru cã ei au distrus-o.

Liderii de sindicat, generali fãrã armatã

Liderii de sindicat care acum se laudã cã reprezintã miscare sindicalã, nu sunt altceva decât generali fãrã armatã. Ei au niste statute proprii în care, cu ajutorul unor delega?i plãti?i, sunt alesi pe via?ã. Singurul expus la vot general a fost Miron Cozma. Un lider de sindicat ca  sã fie reprezentativ trebuie sã fie ales de mase, nu pe conferin?e la Herculane, Bucuresti, pe litoral, cu banii sindicatelor. Am fost printre primii lideri de sindicat alesi, la nivel de sectoare. Îi cunosc destul de bine pe aceia care acum au ajuns baroni sindicali si foarte înavu?iti. Înainte,  starea lor materialã era oribilã, pregãtirea lor nu mai vorbesc. Pentru cã nu diploma reprezintã un om, diploma de Herculane, de mari juristi… Atunci erau lãcãtusi, erau excavatoristi, dar cu adevãrat reprezentau oamenii.

Militând pentru Miron Cozma, am reusit din 1996 pânã la eliberarea lui în 98 sã-i îmbunãtã?esc imaginea peste hotare.

S-a încheiat un protocol între Ciorbea, Hossu si Condescu de lichidare a mineritului. Ini?ial, în acel protocol, pe care-l de?in, se semna restructurarea în minerit si se spunea cã se vor asigura alternative. În momentul când Miron a iesit din puscãrie pentru o scurtã perioadã, a gãsit mineritul decimat. A fost singurul om care a riscat si asta l-a costat.

Niciodatã eu nu am fost de acord cu acel protocol. Condescu si cu ceilal?i lideri de sindicat l-au semnat fãrã stirea liderilor de sindicat. În principiu eram de acord cu restructurarea, dar nu în forma de a lichida mineritul, de a lãsa oamenii pe drumuri, iar dupã aceea sã se facã unitã?i prestatoare si sã se îmbogã?eascã. Sunt o groazã de afaceri necurate pe care eu, când voi iesi de aici, nu le las nerezolvate.

Din 265 de lideri cerceta?i s-au pus presiuni doar asupra mea

Am devenit un mare incomod pentru ei. Sunt  singurul lider de sindicat, care din 97 si pânã la arestarea mea, în 2005 am prestat muncã si activitate în produc?ie. Fãceam muncã sindicalã în afara programului, în libere, în concedii.

Dacã ei se deplasau pe banii companiei în strãinãtate, eu mã deplasam pe banii proprii sau ajutat de organiza?iile sindicale pentru a lupta sã-l eliberez pe Miron Cozma.

Am fost condamnat pentru participarea improprie la subminarea puterii de stat. ?i aici iar am multe sã vã spun.

La evenimentele din 1999, am participat 265 de lideri  de sindicat numai din Compania Na?ionalã a Lignitului Oltenia, asa zisã, acum SNLO.

To?i cei 265 de lideri de sindicat au fost cerceta?i, dar presiuni s-au pus doar asupra mea. Eram incomod lor, deoarece am sesizat si am fãcut demersuri împotriva lor si a directorilor. Problema expropierilor si afacerilor din SNLO eu le sesizam din 1996 – 1997. Nu s-a luat nicio mãsurã. S-a întâmplat doar odata când au pus sechestru pe proprietã?ile fostului director general Baican, ale directorului economic Pistri?u. Poate vã aduce?i aminte de greva din 94. De atunci eram incomod, pentru cã presiunea strazii m-a fãcut sã nu cedez la schimabrea directorului general. De fapt atunci a fost trãdarea lui Condescu. Pânã atunci Condescu a fost altfel de om. Din 1994 s-a compromis. De?in documente si dosarul cu biletele de tratament care este afacerea liderilor de sindicat. Acest dosar  zace pe undeva  prãfuit, pe la procuraturã si politie si nu a fost niciodatã solu?ionat. Pe Condescu si pe Temelescu trebuie sã-i astept în puscãrie. Ei au fãcut fraude, falsuri si uz de fals.  Persoane publice foarte importante s-au folosit de biletele minerilor mergând în sta?iuni.

La penitentiar ar trebui sã vinã mul?i lideri de sindicat

Sunt în penitenciar de doi ani si trei luni, nu am creat probleme, îmi vãd de treaba mea. Aici am gãsit un sistem care nu m-a deranjat sau m-a sicanat. Lucrez pe lângã un compartiment de reeducare, reinser?ie socialã cu detinu?i. Conducerea penitenciarului mi-a dat posibilitatea sã scriu o carte, “Istoria miscãrii sindicale din minerit din Oltenia dupã 1990”. 

Cozma a contactat-o pe so?ia mea, urmãreste redeschiderea procesului. ?i cred cã redeschiderea procesului ar fi cea mai bunã cale, pentru cã la penitentiar ar trebui sã vinã mul?i lideri de sindicat. Eu pot sã probez cã Temelescu a avut o interven?ie la nivel de procurori pentru a scãpa din acel dosar. De asemenea, Pãunescu de la Vâlcea  a avut implica?ii foarte mari. La mine nu se dovedeste cã as fi lovit pe cineva la aceste mineriade. Eu doar am condus oamenii, dar fãrã sã trec la acte de violen?ã. Niciodatã nu se va dovedi cã eu sau colegii mei am lovit pe cineva. Dar eu pot sã probez cã  Viorel Temelescu a lovit un ofi?er de poli?ie în cadrul acestor miscãri.

Mai fac o precizare: l-am ajutat pe Cozma si financiar cu familia, cu ajutorul organiza?iilor sindicale din Germania si Fran?a. Am reusit sã-i ajutãm lunar familia.

As dori în primul rând, nu libertate pentru mine, cer sã se facã dreptate în actele de corup?ie din mineritul din Oltenia si Valea Jiului.

Vreau dreptate si reluarea tuturor dosarelor penale în care sunt implica?i. Nu este o rezolvare trimiterea în puscãrie a doi directorasi fãrã minte, Dãdãlãu si Ceusescu. Trebuie sã plãteascã to?i pentru ce au facut.

Eu nu stiu dacã acesti oameni au un statut special, liderii de sindicat care sunt compromisi, si mai mult decât atât sansa lor este cã s-au înregimentat politic. Ei întotdeauna au stiut sã trecã dintr-o cãru?ã în alta si înregimentarea lor politicã le-a asigurat o protec?ie.

Am lucrat 30 de ani în minerit, stiu ce înseamnã munca în minrit si de aceea nu trãdez si nu-i voi trãda niciodatã. Miron Cozma poate sã-si facã acum dosar de pensionare, are dreptul. I-as recomanda sã facã chiar politicã, dar nu cu un partid care nu a fãcut nimic în România, posibil cu un partid care ar fi al muncitorilor si al necãji?ilor.

12.12.2007. 00:03

angel 12.12.2007. 05:01