Mesaj minerilor din Jilţ cu ocazia aniversării celor 30 de ani de activitate
In urm? cu 30 de ani, era într-o vineri de august 23, dup? defilare, când am luat contact împreun? cu domnul Huidu Emil ca director coordonator cu noul meu loc de munc?, ca director electromecanic la unitatea nou înfiin?at?-IM Jilt. Ajun?i în satul M?t?sari, am r?mas surprin?i neplacut când am constatat ca IM JILT însemn? doar conducerea, f?r? sediu, f?r? posibilit??i de comunicare ?i transport, f?r? colaboratori, doar minele M?t?sari ?i Dragote?ti c?rora le lipseau cele mai elementare condi?ii sociale ?i de munc?. Peste tot era noroi de nu puteai s? mergi decât în cizme, iar satul era uitat de Dumnezeu. Erau toate condi?iile pentru ca Bazinul Jilt s? fie etichetat Jil?ul S?lbatec. Ne-am resemnat ?i ne-am încurajat reciproc, propunându-ne chiar din prima zi s? transform?m satul în ora?, iar unitatea s? fie cea mai modern? ?i cea mai performant?. Cu o ambi?ie de necrezut am declan?at în paralel, toate ac?iunile asigur?rii condi?iilor necesare desf??ur?rii activit??ii: am început selectiv angaj?rile de personal, am închiriat jumatate din sediul constructorului ?i l-am dotat cu cele necesare, am demarat documenta?iile necesare sediilor minelor M?t?sari, Dragote?ti , Cosm?ne?ti ?i carierei Jil? Sud, a cantinei, a blocurilor ?i celorlalte utilit??i, a c?ilor de acces betonate ?i asfaltate. La subteran, activitatea era pe rod, cum se spune, având conturate sectoare ?i brig?zi conduse de mineri de excep?ie. Nu pot s?-i uit pe Teslici de la Dr?gote?ti, pe Anton de la M?t?sari ca ?efi de sectoare ?i mai?tri ?i brigadierii Titel, Gheorghe, Minciu, Popescu, Marcu, Marcu. In perioada urm?toare pe harta din Bazinul Jil? au ap?rut minele Cojm?ne?ti, Negomir, Tehomir, Timiseni. Cu toate c? minele din Jil? au avut rezultate relativ bune, economia de pia?? a fost necru??toare ?i f?r? regret le-a închis. La închiderea lor, am avut acelea?i sentimente pe care le au p?rin?ii care-?i îngroap? copii…Ce mult mi-a folosit în via?? activitatea ?i experien?a de la subteran, mai ales când am condus direc?ia electromecanic? a lignitului de carier? ?i subteran din România, în timpul RAL Oltenia. Cariera însa, a pornit de la zero. Dac? la subteran erau colective cu care lucram intens pentru realizarea planului, care niciodat? nu a fost lejer, la carier? era lini?te totala. La început, primii angaja?i la carier? au fost Paicu Aristica ?ef de sector ?i Soare Alexandru ca maistru principal. Au ap?rut apoi excavatoristul S?r?cin, maistru Nebunu, maistru Go?a, ?i al?ii. Pentru asigurarea personalul necesar pornirii primei linii tehnologice de la Jil? Sud, Paicu mergea din poarta-n poarta în satele din imprejurimi, cel mai mare succes înregistrându-l la Buduhala. Putem spune c? cca.50% din pionierii mineritulului de suprafa?? din Jil? sunt din Buduhala. Atunci am organizat cursuri de preg?tire profesional? pentru meseriile de excavatorist, electrician ?i l?c?tu? de carier?, am f?cut prima reconversie a for?ei de munc? din zon?, de la agricultura arhaic? la tehnologia modern? de carier?, de la plug ?i postav? la buton. Inc? de la început, colectivului i s-a insuflat spiritul competitiv, responsabilitatea pentru termenele ?i sarcinile stabilite, reu?ind cu acest colectiv s? ob?inem cele mai bune rezultate din minerutul de suprafa?? al Olteniei. Cu excavatorul 01 s-a realizat chiar în primii ani câte 4 milioane de mc steril./an. In Jil? s-a introdus pentru prima dat?, în România, acordul global la masa minier?, câ?tigurile carierei ?i personalului fiind cu 30% peste cele planificate.
Cu Soare, Go?a, B?lescu Costic?, Nebunu Bertea, Predescu Gelu, Gridan, Feregan , Oi?? Vasile, am adus esen?iale îmbun??ari fluxurilor tehnologice care apoi au fost generalizate în tot mineritul de suprafa?? din ?ara. Mi-am dat seama, eu fiind mai tân?r, c? trebuie s? fac eforturi deosebite ca s? m? ridic la nivelul multora din colaboratorii mei, atât profesional cât ?i ca responsabilitate. Intuiam c? se contureaz? un colectiv performant ?i nu m-am în?elat.. Disciplina nem?easc?, care i-a caracterizat de la început, a fost ca o boal? contagioas? care s-a transmis pân? în zilele noastre, în ciuda fluctua?iei care a marcat mineritul. Nici nu ?tiu cum au trecut cei 5 ani de colaborare cu colectivul din Jil?, fiindc? a trebuit s?-l p?r?sesc, eu primind alte sarcini în Bazinul Rovinari.
Incepand cu anul 1991, când s-a înfiin?at RAL Tg Jiu, în calitate de director, am avut satisfac?ia de a m? reîntâlni cu acest colectiv mai matur ?i mai responsabil decât îl l?sasem.. In Jil? am gasit un adev?rat laborator de dimensiuni industriale, receptiv la toate încerc?rile tehnice ?i organizatorice, care, ulterior au fost aplicate în toate carierele din Oltenia Reabilit?rile cu fonduri de la Banca Mondial?, ac?iunile tehnice ?i tehnologice de reducere a cosumurilor specifice materiale ?i de energie electric? sunt doar câteva din ac?iunile care au maturizat ?i economic acest colectiv.
Toate aceste ac?iuni au avut reu?it? prin implicarea speciali?tilor ?i conducatorilor din ultimii 15 ani : Simionescu, Trotea, Predoiu, Ungureanu, Ceu?escu, Iliescu, Paraschivu, ?andru, Dr?goescu ?i lista poate continua..Jil?ul se men?ine f?r? întrerupere ca un agent economic profitabil, în ciuda îmb?trânirii utilajelor ?i înr?ut??irii condi?iilor geominiere.
Spiritul de competi?ie ?i autocompeti?ie a f?cut din Jil? o adev?rat? ?coal?, o pepinier? a speciali?tilor ?i cadrelor de conducere atât pentru carierele, ap?rute ulterior pe harta Olteniei cât ?i în nivelele ierarhice superioare. Nu pot s? nu subliniez faptul c? mineritul din Oltenia, ?i o perioad? chiar din ?ar?, a fost condus de speciali?ti forma?i în Jil?. Chiar dac? miroase a lips? de modestie nu pot s? nu subliniez tripleta mineritului din Oltenia ; Huidu, Baican Bercea. Am asem?nat tot timpul colectivul din Jil? cu un stup de albine care n-a ” roit” niciodat? ?i care n-a creat probleme.
In cei 30 de ani de activitate a livrat termocentralelor aproape 100 de milioane tone de carbune – 25 milioane tone din subteran ?i 75 milioane, din carier?- (un tren lung de aproape 25000 km sau echivalentul cu energia electric? produs? de un grup de 330 MW timp de cca 40 de ani, f?r? întrerupere) ?i a haldat peste 500 milioane metri cubi steril. Fie c? aceste 600 milioane de mc ?i tone s? reprezinte un piedestal virtual pentru statuia minerului necunoscut din Jil? ! Cât? munc?, cât? transpira?ie, cât stres, câte sacrificii, cât? boal? ?i câ?i mor?i se ascund în spatele acestui munte de c?rbune… Cu deosebit respect ?i profund? recuno?tiin??, adresez pe aceast? cale, sincere felicit?ri, ur?ri de s?n?tate, succes ?i la multi ani, colectivului de la Jil?, cu ocazia anivers?rii celor 30 de ani de activitate..In condi?iile perioadei care ne a?teapt?, îmi exprim convingerea c? v? ve?i îmbun?t??i performan?ele, la toate “materiile” programei UE. Aceast? convingere porne?te de la faptul c? v? suspectez de mult timp de competen?? ?i resposabilitate ?i nu ave?i cum s? nu fi?i condamna?i la succes. Pentru aceasta trebuie s? nu uita?i un lucru: în minerit, în mod deosebit, faima se rugine?te dac? n-o lustruie?ti prin munc? în fiecare zi. Fiindc? în cei 20 ani de colaborare am mai ?i gre?it fa?? de DUMNEAVOASTRA, nu cer s? m? ierta?i, fiindc? eu regret, iar dac? s-a întâmplat invers, nu va cer s? regreta?i, fiindc? eu va iert.
In încheiere, felicit colectivul din Jilt cu ocazia aniversarii celor 30 de ani de activitate, îi urez s?n?tate, succese din ce în ce mai mari ?i s? ne revedem în 2012 când costurile anivers?rii le vom pl?ti în Euro !
Dr.ing. Nicolae Bercea
| Conducerea Complexului Energetic Rovinari are pl?cutul prilej de a adresa tuturor salaria?ilor din cadrul USME Jil?-Turceni, cu ocazia anivers?rii a 30 de ani de activitate, mult? s?n?tate ?i putere de munc?, în greaua ?i nobila misiune pe care o au de îndeplinit. |
29.08.2007. 07:41
0 Comments