Mai daţi-vă în dragostea mea!
de Aurel M?CE?ANU
Nu am cum s? nu citesc comentariile dumneavoastr? pentru care v? mul?umesc, mesaje ce îmi dau încredere ?i, în acela?i timp, m? amuz? teribil.
Cel mai teribil m? amuz? cele scrise de cea care se recomand? Moni, femeie care se vede de la o po?t? a stat ceva timp prin bibliotec?. O s? revin asupra subiectului pu?in mai târziu, pentru c?, uite, soarele a inundat ora?ul, de?i afar? sunt -2 grade. Ei, bine,
la temperatura asta nu po?i s? nu te gânde?ti la copil?rie, la pove?tile de la gura sobii, la nostalgia de care îmi vorbi?i dumneavoastr? în mesajele pe care mi le trimite?i ?i pentru care chiar v? mul?umesc ?i v? invit, cu mare pl?cere, s? m? înjura?i cât pute?i de tare, dar, preferabil, ar fi s? o face?i face to face.
Glumind, nici nu încep s? dictez aceste opinii s?pt?mânale c? îi cer celui ce dirijeaz? tastatura s? nu uite de poz?, s?-mi pun? poza la gazet?. Nu fac acest lucru pentru a-mi face publicitate, pentru c? m? sictirisem de atâta televiziune (am declinat o ofert? de la un post local chiar în urm? cu trei s?pt?mâni) ?i stricasem cu fa?a mea prea multe dimine?i unora care au partidul în sânge ?i nu pricepeau c? dezastrul se apropie dac? urm?m vectorul trasat de urma?ii lui Iliescu. Poza o pun tocmai a m? recunoa?te pe strad? ?i a m? scuipa dac? dumneavoastr? crede?i c? a?a ceva este de cuviin??.
Promit c? nu o s? fac plângere la poli?ie, nu o s? încerc s? ajung o vedet? în ale jurnalismului a?a cum au f?cut al?ii, ci doar o s?-mi ?terg obrazul ?i o s? merg mai departe. Mai bine a?a decât s? tr?iesc altfel de mizerii, s?-mi fie atacat? familia de oameni care nu pot s? în?eleg? c? doi fra?i se iubesc într-atât de tare încât ?i-ar da via?a unul pentru cel?lalt, îns?, asta nu înseamn? c? deseori nu se ceart? cu adev?rat în privin?a unor anumite evenimente sau subiecte.
Da, este posibil ca doi fra?i s? ?in? unul la cel?lalt, îns?, s? aibe viziuni diferite despre via??, ceeea ce nu e o crim?. Mizeriile astea m-au deranjat pentru c? ni?te nenoroci?i nu au ce dracu s?-mi g?seasc? (poate doar faptul c? am trimis ni?te haimanale la munc? ?i nu pe centur?) ?i încearc? s? intre în familia mea. P?cat… S? v? fie ru?ine!
V-am zis c? ?tiam c? sunt bolnav r?u de tot înc? din 2009. Nu fac o dram? din asta, pentru c? asta e via?a ?i trebuie s? o lu?m ca atare. Cu toate astea, la mizeriile pe care am fost nevoit s? le suport am r?spuns pe fa??, f?r? s? caut s? m? r?zbun prin ter?e persoane. A?a am fost eu educat, s? nu stau impasibil în fa?a ipocriziei ?i a nemerniciei.
Ca s? termin subiectul cu mizeriile m? întreb ce ar fi s? scriu acum despre un idiot care, pupincurist de felul s?u, a scris chestiuni ce nu puteau fi probate niciodat? despre o femeie ?i, uite a?a, a reu?it s? dezbine o familie. Nu merit? eu s? scriu despre asemenea mizerii, s? încep s? povestesc c? la nunta idiotului în cauz? nu s-au dus nici m?car p?rin?ii. Nenorocitul e mare prin Palatul Administrativ dup? ce a slug?rit partidul, îns? eu mi-am v?zut de treab?, i-am l?sat familia, p?rin?ii ?i rudele în pace.
Din fericire, nu va în?elege niciodat? c? nu va avea cum s? fie mai ziarist decât mine, nu va fi în veci mai respectat decât sunt eu (de, lui îi e scârb? de s?raci ?i de rata?i), nu va pricepe c?, de?i se crede miezul din nuc?, a fost decât un linge blide ce a executat un ordin ?i atunci când s-a însurat. Dobitocule, dobitocilor, voi cei care încerca?i s?-mi pune?i familia într-o lumin? proast?, vede?i-v? dracu de treab? ?i dac? nu v? convine ceva privi?i bine poza din ziar ?i c?uta?i-m? pe mine.
E ?i ?sta ziarist a?a cum sunt zeci în Târgu-Jiu, sclavi nepl?ti?i care nici m?car nu scriu de pl?cere. Îmi pare r?u de o doamn? deosebit?, îns?, s? te chinui s? începi o compunere de clasa a patra într-un cotidian cu asemenea tiraj e penibil… M-am amuzat teribil, de?i motive de râs chiar nu prea am… S? începi un fel de tablet? spunând: „E greu s? scriu un editorial… Nu de fiecare dat? ai inspira?ie…“ te face pe tine ca cititor (din pu?ini care au mai r?mas) s? iei fi?uica ?i s-o arunci la co?.
E greu s? ai inspira?ie când ai impresia c? e?ti mare jurnalist, dar de fapt stai cu orele prin fa?a poli?iei sau la Parchet punând dou? întreb?ri: „Recuno?ti fapta, e?ti vinovat?“ Nimic mai mult ?i e?ti ziarist pentru c? restul vine de la purt?torul de cuvânt. Nu îndr?zneam s? scriu despre marii ziari?ti ai timpurilor noastre dac? îmi l?sau familia în pace ?i încercau s? manipuleze iar??ii mii de oameni nevinova?i care dau pâinea unui copil pentru a citi ?tiri despre nefericirea prin care trece (vede?i materialul cu chinezii din edi?ia actual?).
C? tot veni vorba de ziari?ti ?i nostalgii, mi-aduc aminte ce scria Claudiu Matei de mine în Atac de Gorj: „Aurel M?ce?anu, ziaristul care p?ze?te morga“ Se întâmpla prin 1998-1999, nici nu mai ?in bine minte (chiar dup? ce mi se oferise un post de redactor la respectiva publica?ie) ?i tare m? amuz cu Claudiu ori de câte ori ne amintim de acel articol.
Da, într-un fel p?zeam morga, pentru c? pe vremurile ?lea un reporter de eveniment avea clar stabilit programul zilnic: telefon la poli?ie, telefon la pompieri, telefon la jandarmi, telefon la gardienii publici, dup? care, tiptil-tiptil, o luai pe la „urgen?ele“ spitalelor, vizitai morga pentru a afla de eventuale sinucideri, accidente de munc? sau alte nenorociri. M? amuz? acel material ?i chiar îi mul?umesc lui Matei c? la pus pe hârtie, pentru a nu uita cât a muncit genera?ia noastr? ca s? ajung? s?-?i vad? numele în ziar (pu?ine mai erau pe atunci).
Ast?zi toate cititoarele de promtere, to?i aiuri?ii care scriu dup? dictare scot legitima?ia de ziarist pe unde apuc?, de?i s?rmanii de ei în afar? de comunicate, conferin?e de pres? ?i evenimente sau materiale dictate la ureche ?i semnate de ei nu au ?tiut s? fac? niciodat?. S? nu mai vorbesc c? jurnali?tii de azi primesc SMS-uri când se întâmpl? câte un eveniment tocmai de la purt?torii de cuvânt ai institu?iilor.
Eu am spus dintotdeauna c? nu sunt ziarist a?a c? l?sa?i-m? darcu în pace, l?sa?i-mi familia s? stea lini?tit? ?i dac?, dup? dou? luni de zile, de scris de acas? m? citesc circa 2.000 de gorjeni s?pt?mânal nu e vina mea. Merge?i în iob?gie, mai pupa?i în fund în stâna ?i în dreapta dup? care hai, valea, da-?ii drumul dup? felicit?ri ?i poate se milesc ?i de voi patronii s? v? mai dea câte un ban.
Îmi pare r?u s? scriu asta, dar poate unii în?eleg pân? la urm? s? se potoleasc?. Nu vreau s? încep cu b?l?c?relile pentru c? nu e frumos. Închei a?a cum am început, neuitându-i pe cei care ne scriu comentarii ?i spun c? mielul nu poate fi scos din gura lupului niciodat? cu o floare, pentru c? floarea trebuie s? fie în gr?din?, iar mielul p?zit de câini. Mai exist? riscul ca lupii s? aib? nevoie de stomatolog dac?, hulpavi, încearc? s? devoreze mielul pentru c? acesta este numai piele ?i oase, fiindc? nu a p?scut pe p??unea cui trebuie.
Revenind la razele de soare ce r?zbat prin gerul zilei m? gândesc ?i la floarea care a r?s?rit pe marginea drumului ?i nu are o via?? decât de câteva ore, în vreme ce suratele sale ce au înflorit printre bosche?i nu o s? fie deranjate, dar nici admirate de nimeni. Vin s?rb?torile, a?a c? pe s?pt?mâna asta mai da?i-v? în dragostea mea! (dragostea frumoas?)
P.S
.: Cu mul?umiri ?i plec?ciuni c?tre Mo? Nicolae c?ruia îi adres?m rug?mintea s? g?seasc? lini?te în suflete pentru to?i gorjenii.
29.11.2013. 21:23
0 Comments