Măceşele, un izvor de vitamine
M?ce?ul este un arbust lemnos care cre?te sub form? de tuf?, ale c?rui ramuri sunt prev?zute cu spini care au vârful curbat. Florile sunt frumoase, ro?ii, roze sau în unele cazuri chiar albe. Sunt pl?cut mirositoare. Fructele sunt false, numite fiind m?ce?e.
M?ce?ele se pot culege pân? târziu în octombrie. M?ce?ul (Rosa canina) este o specie din genul Rosa, înrudit cu trandafirul. Cre?te în poienile p?durilor de la câmpie ?i dealuri, la liziera acestora sau pe câmpuri ?i p??uni în apropierea pâlcurilor de copaci. Are nevoie de mult soare pentru a cre?te ?i a înflori, de aceea nu-l vom întâlni în spa?iile umbrite. Tufa are o în?l?ime de pân? la 3 m, cu mai multe tulpini lungi acoperite cu spini puternici. Tulpina poate fi u?or ghidat? pe orizontal?, de aceea este folosit pentru realizarea unor perdele de sârm? ghimpat? vie, pentru delimitarea propriet??ilor. Planta înflore?te în lunile de var?, iunie – iulie.
Dup? recoltare m?ce?ele se usuc? în înc?peri bine aerisite, pân? ce acestea cap?t? un aspect sidefiu ?i se pot rupe în degete. Ele con?in foarte multe vitamine B1, B2, K ?i PP. Ceaiul de m?ce?e stimuleaz? pofta de mâncare, înt?re?te imunitatea organismului ?i este vasodilatator.
Un alt preparat ob?inut din m?ce?e este siropul. Se pot folosi atât m?ce?ele proaspete cât ?i cele uscate. La o can? de m?ce?e adaug?m o jum?tate de kilogram de zah?r ?i un litru de ap?. Se fierbe jum?tate de or? la foc mic ?i se filtreaz?, apoi se las? s? se r?ceasc?. Se p?streaz? la rece.
M?ce?ul de munte (Rosa pendulina) este mult mai bogat în principii active decât cel de la câmpie, în special în ceea ce prive?te con?inutul de vitamina C ?i a cantit??ilor mai mici din vitaminele A, B1, B2, P, K, acid nicotinic (vitamina antipelagroas?).
Pe lâng? vitamine, m?ce?ele mai con?in zaharuri, acid citric ?i malic, pectine, tanini, etc. În terapeutic? se folosesc ca tonic vitaminizant, având proprietatea de a înt?ri organismul. La covalescen?i sunt recomandate sub form? de ceai, sirop, marmelad? ?i vin. Datorit? vitaminei P, preparatele de m?ce?e men?in permeabilitatea ?i fragilitatea vaselor capilare, normalizând circula?ia sângelui.
M?ce?ul, un regenerator natural al pielii
Capacit??ile sale de cicatrizare ?i regenerare a pielii sunt apreciate de mul?i ani în lumea cosmeticelor. În plus, aceast? plant? î?i pune la dispozi?ie ?i propriet??ile sale digestive ?i antiseptice. Acest arbust cu ramuri sub?iri, cu spini, cu flori mici albe sau roz produce un “fruct” mic ?i oval, din care se extrage un ulei esen?ial cu o varietate de propriet??i. Uleiul are în compozi?ie principii active, cu propriet??i terapeutice multiple. Folosit în dermatologie, nutri?ie ?i cosmetic?, uleiul de m?ce?e con?ine acizi gra?i esen?iali.
Denumiri polulare: cacadar, calcaderiu, cecadar, cascadin, ciucuri de m?r?cine, m?r?cinele cioarei, m?r?cinele co?ofanei, m?cie?, rasur?, rug de m?ce?, rug s?lbatic, rugul vacii, ruja, ruji??, scoabe, smochin, scoru? nem?esc, sipic?, suie?, trandafir, trandafir de câmp, trandafir s?lbatic, tuf? de rug, zgorghin.
M?ce?ele au însu?irea de a m?ri secre?ia biliar?, fiind indicate în afec?iunile ficatului. Unii autori recomand? fructele de m?ce? în st?rile de inflama?ie intestinal?, iar dup? al?ii ar combate piatra la rinichi ?i vezica.
Ceaiul de m?ce?e este diuretic, m?rind cantitatea de urin? în 24 de ore. Aceast? însu?ire este atribuit? în special semin?elor. Neproducând nici o irita?ie, este recomandat în bolile c?ilor urinare ?i de rinichi pentru o cur? mai îndelungat?.
Ceaiul se prepar? din dou? linguri de fructe zdrobite care se fierb 10 minute într-o jum?tate de litru de ap?. Pentru conservarea vitaminei C se recomand? ca fructele s? se introduc? în momentul când apa începe a clocoti. Dup? ce se r?ce?te, ceaiul se strecoar? ?i se îndulce?te dup? gust. Se bea c?ldu? sau rece, în cursul unei zile.
Din m?ce?e se mai poate ob?ine o b?utur? r?coritoare în modul urm?tor: peste 100 de grame de m?ce?e sp?late ?i zdrobite se toarn? 1 litru de ap? rece. Se las? la macerat 12 ore, se strecoar? printr-o pânz? deas?, se adaug? 100 de grame de zah?r ?i se complezeaz? cu ap? pân? la un litru. Se p?streaz? la rece. Pentru preparatele din m?ce?e se vor folosi numai vase sm?l?uite, deoarece metalele descompun vitamina C. Fructele de m?ce? din care s-au eliminat sâmburii ?i perii, pulverizate ?i amestecate cu miere de albine se recomand? pentru eliminarea viermilor intestinali. Fructele de m?ce? intr? în compozi?ia ceaiurilor aromate, hepatice ?i tonice.
Din aceast? plant? se ob?ine o serie de preparate care pe lâng? propriet??ile vindec?toare de net?g?duit au ?i un gust deosebit de pl?cut.
Pulpa m?ce?elor, suculent? ?i dulce, mai ales dup? c?derea brumelor, se utilizeaz? pentru prepararea jeleurilor, a pastei de fructe. Perii care acoper? semin?ele de m?ce?e sunt foarte iritan?i producând mânc?rimi. Se vor utiliza m?nu?i, haine bine închise la gât ?i mâneci, iar la nas ?i gur? se va purta masc? din tifon. Ochii vor fi proteja?i cu ochelari.
Pentru ca fructele s?-?i p?streze con?inutul de vitamina C, ele trebuie uscate imediat dup? recoltare. Uscarea lor se poate face ?i pe cale artificial? la o temperatur? de 80-85 grade C. Din cca 2 kg fructe proaspete se ob?ine 1 kg produs uscat.
Pulbere
Se ia câte un vârf de cu?it de fructe uscate ?i zdrobite de mai multe ori pe zi. Asigur? necesarul de vitamine al organismului ?i este un bun tonic pentru copii ?i b?trâni.
Tinctura
Se pune la macerat o jum?tate de kilogram de pulp? de m?ce?e cu o jum?tate de kilogram de zah?r. Se las? câteva zile pân? se formeaz? un suc ?i apoi se adaug? o jum?tate de litru de spirt. Se strecoar? ?i se pune în sticle mici, bine închise. Se folosesc câteva pic?turi seara, înainte de culcare. Este un bun tonic ?i sedativ.
Lichior
Se pune la macerat 1 kg pulp? de m?ce?e cu ? kg zah?r, se las? pân? se formeaz? sucul, apoi se adaug? 3 litri de alcool bun. Se las? la macerat în buc?t?rie 2 – 4 s?pt?mâni scuturând în fiecare zi de câteva ori. Se stoarce ?i se mut? în sticle. Se poate dilua cu ap? dup? gust.
B.T.E.
03.10.2007. 10:24
0 Comments