Dupa anotimpul de iarn?, în care alimenta?ia a fost bazat?, în principal, pe produse din carne ?i cu mare caren?? în legume proaspete, devine absolut necesar? o cur??ire a sângelui ?i a organismului, intrat în prim?var? mai anemic, cu grad variat de debilitate ?i cu o imunitate mult diminuat?. În aceast? perioad?, natura intervine cu o plant? de mare valoare: leurda.

Denumit? în popor ai-de-p?dure sau ai-cior?sc, leurda este unul dintre primii vestitori ai prim?verii, care inund? la suprafa?a solului înc? din luna martie, imediat dupa ghiocei. Se întâlne?te în toat? Europa de Est ?i în Caucaz, prin flora spontan? din zonele de deal ?i de munte, preferând tufi?urile ?i p?durile umede ?i umbroase de foioase (fag, stejar, carpen), cu frunzi? putrezit, a?ternut pe soluri afânate, bogate în humus ?i slab acide. În mun?ii Carpa?i, leurda este destul de frecvent întâlnit?, mai ales în Masivul L?pu?ului, în Mun?ii Maramure?ului, C?limani, Cozia ?i Bihorului. Sunt bine cunoscute pâlcurile dese de leurd? care acopera solul, ca un covor verde, pe varful Leordi? din mun?ii Aninei ?i în satul Leordina de pe valea Viseului. Denumirea ?tiin?ific? de Allium Ursinum este corelat? cu observa?iile popoarelor nordice ale Europei, care sus?ineau c? apari?ia frunzelor de leurd? era mult a?teptat? de ur?i, pentru a o consuma ca medicament purificator dup? lungul repaus din perioada hibern?rii. De altfel, popoarele germanice o denumeau “usturoiul ursului”, “usturoiul ?iganului” ?i “ceapa vr?jitoarei”.

Caracteristicile plantei
Frunzele apar în lunile martie-aprilie, în func?ie de condi?iile climatice ale zonei. Au form? oval-lanceolat?, sunt late de 3-4 cm ?i lungi de peste 10 cm, cu dou? nervuri paralele. Limbul este lucios, verde-intens iar petiolul, lung. Se pot confunda cu frunzele de l?cr?mioare care apar cam în aceea?i perioad?.

Tulpina florifer? este înalt? de 20-50 cm, f?r? noduri, ap?rut? dintr-un bulb de m?rimea arpagicului. Poart? flori mici, albe, grupate cate 5-20 într-o inflorescen?? umbeliform?. Înflorirea are loc în lunile mai-iunie. Recoltarea frunzelor tinere se face în lunile martie-aprilie (înainte de înflorire), iar bulbii se culeg la sfâr?itul verii ?i toamna (lunile august-octombrie). Strivite în mân?, frunzele au un puternic miros de usturoi. Frunzele au componente asem?n?toare cu cele ale usturoiului, predominând sulfura de alil, care imprim? gustul ?i mirosul caracteristic tuturor speciilor din genul Allium. În plus, se mai g?sesc carotenoizi, vitaminele A ?i C, levuloza, ulei eteric complex ?i s?ruri minerale de calciu, fier, fosfor, natriu, cupru. Rol esen?ial în cur??irea sângelui
Propriet??ile terapeutice ale leurdei reliefeaz?, în primul rând, rolul depurativ, respectiv capacitatea de cur??ire a sângelui, ficatului, stomacului ?i intestinelor, mult mai activ? decât usturoiul.
Pentru aceast? ac?iune, se recomand? ca, în fiecare prim?var?, s? se fac? o cur? de 4 s?pt?mâni, cu frunze proaspete (de remarcat c?, prin uscare, frunzele î?i pierd din propriet??i). În plus, sunt evidente efectele antiseptice, bactericide, antitoxice, diuretice, hemostatice, hipotensive, antisclerotice, vermifuge ?i stimulatoare ale peristaltismului intestinal ?i ale contrac?iilor uterine.

Prin consumul intern, leurda ac?ioneaz? favorabil în numeroase afec?iuni maladive: – în bolile gastrointestinale are efecte în diaree acut? ?i cronic?, dizenterie, indigestii, insuficien?? biliar?, colici abdominale, balon?ri ?i în distrugerea viermilor intestinali, inclusiv limbrici;
– în afec?iuni cardiovasculare cur??? sângele de substan?e toxice, reduce hipertensiunea arterial?, intervine în ateroscleroz? coronarian?, hematurie, scade nivelul colesterolului, previne accidentele vasculare, evitând apari?ia trombozei ?i tromboflebitei prin fluidificarea sângelui ?i prin dizolvare a pl?cilor de colesterol;
– în bolile aparatului respirator este benefic? la persoane cu bron?ite, tuberculoz? pulmonar? ?i infec?ii la nivelul c?ilor respiratorii superioare (gripe, raceli);
– în afec?iunile sistemului nervos înt?re?te memoria prin m?rirea capacit??ii de memorare, combate momentele de lapsus, amneziile, insomniile, ame?elile de dimineata, starile depresive, tensiunea la nivelul capului si starile de anxietate (fric?) ?i de nelini?te;
– în boli renale cur??? rinichii ?i vezica urinar?, favorizeaz? urinarea ?i elimina excesul de acid uric, foarte d?un?tor la bolnavii de gut?.

Prin uz extern, leurda are bune efecte în combaterea reumatismului degenerativ, eczeme, herpes, r?ni greu vindecabile, scrofuloz? ?i alte boli cronice de piele. Cataplasmele cu frunze sunt indicate contra furunculilor (buboaielor).

Frunzele proaspete, excelente in salatele de primavara Având un excelent rol purificator, prin eliminarea de?eurilor toxice din ficat ?i din sânge, precum ?i un important rol fortifiant al întregului organism, leurda este recomandat? într-o cur? benefic? de prim?var?.

Leurda se poate folosi sub multiple forme:
– frunzele proaspete se consum? prim?vara, într-o cur? de 3-4 s?pt?mâni, fiind amestecat? cu diferite preparate culinare: salate de crudit??i, supe, ciorbe, piure (în asociere cu urzic? vie), g?lu?te, chiftele, peri?oare, cartofi, tocane cu carne, având atât rol decorativ cât ?i condimentar foarte gustos, în locul usturoiului;
– t?iate m?runt, frunzele se consum? ca aperitiv în amestec cu frunze de p?trunjel verde; se pun pe felia de pâine cu unt, margarin?, brânz? sau ca?caval ras, ad?ugând cimbri?or, boia de ardei ?i piper m?cinat;
– salata din frunze proaspete, consumat? înainte de mesele principale pe tot sezonul de prim?var?, are un rol evident în oprirea procesului de îmb?trânire;
– în stare uscat?, frunzele se presar? pe diferite mânc?ruri, în amestec cu p?trunjel ?i ceap?, având efect de condiment deosebit de gustos.

Sucul de leurd? combate reumatismul degenerativ

Alte forme de utilizare:
– bulbii recolta?i în var? ?i toamn? ?i toca?i m?runt au aceea?i eficacitate ca ?i frunzele, dar, la persoanele cu stomac mai sensibil, se prepar? un macerat în lapte timp de 2-3 ore, care se va consuma prin înghi?ituri rare. Atât frunzele, cât ?i bulbii sunt bine tolera?i de c?tre ficat ?i nu dau iz nepl?cut pentru respira?ie, ca în cazul usturoiului;
– tinctura din frunze sau bulbi toca?i m?runt se prepar? în alcool de 38-40%,în care se macereaz? timp de 14 zile, la soare; se strecoar? ?i se p?streaz? în sticle închise la culoare, în loc r?coros ?i întunecos. Zilnic se iau câte 10-15 pic?turi, în pu?in ceai sau ap?, de 3-4 ori pe zi, având efecte deosebite în dobândirea unei memorii excelente. Tinctura bine p?strat? permite s? se beneficieze tot timpul anului de puterea curativ? a leurdei;
– infuzia de leurd? se prepara din dou? linguri?e frunze tocate la 200 ml ap? clocotit?; se beau unul sau dou? ceaiuri pe zi;
– vinul de leurd? se prepar? dintr-un pumn de frunze proaspete sau bulbi m?run?i?i, care se fierb 5 minute în 50 ml vin alb; se infuzeaz? acoperit timp de 10 minute, se strecoar? ?i se îndulce?te dup? gust cu miere sau sirop. Se bea diminea?a câte un p?h?rel, timp de 14 zile, fiind considerat un minunat remediu pentru persoanele în vârst?, chinuite de tuse rebel?, insuficien?? respiratorie, expectora?ii persistente ?i tuberculoz? pulmonar?;
– sucul de leurd?, extras din frunze proaspete prin presare, se consum? în cure de 3 s?pt?mâni, luând câte 2 pahare pe zi, diminea?a pe stomacul gol ?i dup? amiaz?, având efecte în combaterea reumatismului degenerativ, mastit? ?i noduli la sân ?i în înl?turarea efectelor nocive ale tutunului, printr-o ac?iune puternic antitoxic?.

Florile de leurd?, bogat? surs? melifer?
În apicultur?, leurda este o specie melifer? vizitat? frecvent de albine pentru culesul de nectar ?i polen. S-a constatat c? un stup de control, plasat într-o zon? invadat? de leurd? înflorit?, poate asigura o depunere de 1 kg miere într-o zi însorit?.
Ornamental, leurda este plantat? în parcuri, gr?dini ?i spa?ii verzi pentru a valorifica locurile umede ?i umbrite.
sursa: www.ecolife.ro

12.03.2009. 12:01

Acest articol n-are nici un comentariu.