În cursul lui spre sud pârâul Am?r?zuia (circa 35 de km lungime) str?bate satele Piscoiu, P?pe?ti, Hurezani, Corde?ti, B?lo?ani ?i se vars? în Amaradia. Pic?tur? cu pic?tur? se adun? din izvoarele de la “R?descu”, prime?te apele v?ilor producând, mai ales prim?vara, adev?rate dezastre pentru oameni, case ?i gr?dinile lor.
Neputincio?i în fa?a voin?ei lui Dumnezeu atunci când Am?r?zuia ie?ea din matca ei sau când seceta pârjolea totul, oamenii acestor locuri, în momentele când nu puteau s? lucreze la câmp, în zilele de s?rb?toare, cu ocazia nun?ilor, botezelor ?i r?tezelor, când mergeau cu vitele la p?scut, î?i cântau bucuria ?i amarul prin cântece auzite din mo?i-str?mo?i.
De?i pe coaste se auzeau cântece zise din gur?, fluier sau frunz?, care te f?ceau s? la?i lucrul, bucuria era deplin? când l?utarii ne f?ceau s? uit?m de greut??i ?i de necazuri. Ace?tia cântau la vioar?, chitar?, bas, vuv?, ?ambal, fluier, caval, clarinet, acordeon.
Pân? la introducerea autobuzului (“ratei”) satele de pe Am?r?zuia erau izolate ?i departe de civiliza?ie. Pân? la C?rbune?ti, la bâlci la Gr?di?te ?i Logre?ti sau la piu? cu dimiile se mergea pe jos, ziua ?i noaptea, sau cu carul ?i c?ru?a trase de boi sau de cai. Pentru ca timpul s? treac? mai repede, pentru a le trece de urât, oamenii fredonau melodii auzite de la l?utari sau de la cei care aveau harul cântecului, de pe pl?ci de patefon sau gramafon.
L?utarii de pe Am?r?zuia erau p?str?torii cântecelor din partea locului. Multe din acestea,nefiind înregistrate, au disp?rut odat? cu ei.
Folclorul gorjenesc local era reprezentativ prin melodiile de petrecere, h?ulite, cântece de nunt? sau jocuri ca sârba, alunelul, brâul, resteul, ungurica, cr?i?ele, jianca, bordeia?ul, frunza, s?lcioara, troaca, ?ambalul, popoveanca, ariciul, vulpea, hora de mân? etc. În aceste jocuri g?sim atributele suflete?ti ale olteanului: expansivitatea ferm?, voio?ia zgomotoas?, inventivitatea, agerimea, optimismul aprins, ?iretenia. Satele Piscoiu ?i P?pe?ti au avut l?utari cunoscu?i ca Ilie B?rbu? (1910-1985) zis “Gu?ui”, care cânta din vioar? ?i din gur? pe la hore ?i hramurile bisericii; violonistul Barbu Gruia (venit de la M?ru) cânta cu Elena Belgun (n.1928), numit? ”Leana Biii”, chitarist? ?i gurist?. Din repertoriul acesteia din urm? de neuitat r?mân cântecele ”Foaie verde flori m?runte”, ”Di, di, di, murgule, di” , ”?arpe, ?arpe de dud?u” ?.a. Nicolae Sinescu (1924-1987) cânta la chitar? cu vioristul Gheorghe al lui Spirache din H?l?nge?ti ?i Ion Cercel (?ambal).Ei cântau la hor? la Dumitru Caragescu.

Renumit? a fost ?i forma?ia din P?pe?ti, condus? de Constantin Belgun, zis “Vidu” (1899-1981). Acesta cânta din vioar? ?i din clarinet împreun? cu fratele s?u Ion Belgun, zis “Nele” (1908-1983), un virtuos al viorii ?i un neîntrecut meseria? în repararea armelor, a ma?inilor de cusut, a bricegelor etc. Nele a înv??at melodiile de la familia Budilic?, forma?ie alc?tuit? din Constantin Budilic?, zis “Mo? Din” (1880-1970), care cânta la clarinet, din Gheorghe Budilic? (1911-1981), care cânta din gur? ?i din vioar? ?i din Elisabeta Budilic?, care cânta din gur?. Din forma?ie mai f?cea parte Constantin Bobulete (1902-1981), zis “Dodin”, care cânta din ?ambal ?i vioar?, iar Dumitru Belgun, zis “Mitrache”, cânta la bas ?i chitar?. Ion G. Belgun (1898-1976), zis ”Nenea ?l mare” cânta din fluier, iar din vuv? îi delecta pe ascult?tori Ion Vuvaru, zis “Cantu” din Obâr?ia.
So?ii Ion ?i Maria Belgun (din Piscoiu) cu fiul în port popular

Forma?ia fra?ilor Belgun delecta publicul din Piscoiu, Obâr?ia, Logre?ti, R?dine?ti, Corde?ti, Hurezani cu melodii proprii sau auzite ?i înv??ate de pe patefon, gramafon sau din repertoriul lui Zavaidoc ?i Zl?taru. La mod? era “Ciocârlia” ?i “Sârba lui Busuioc”. Pân? acum câ?iva ani , din repertoriul forma?iei ,pe scenele c?minelor culturale se auzeau cântece interpretate de d?sc?li?ele Lucia Andrei ?i Valeria B?l?. La Hurezani cânta cu patos Ion Toma, zis ”Ion al lu Ghi??”, un neîntrecut rapsod de balade ?i cânt?re? din frunz? ?i din solz de pe?te.
Ion Anghel, mezinul tarafului Scarlat

Taraful lui Ion Anghel (Scarlat) La Corde?ti era foarte apreciat? forma?ia lui Ion Anghel, zis “Scarlat” (1916-1972), care cânta la vioar?, Ioana Anghel (chitar?), Ilie Anghel (fiul lui Scarlat, n.1938, vioar?), Maria Anghel (so?ia lui Ilie, acordeon), Ion Anghel (fiul lui Ilie, n.1963, vioar?), Elena Anghel (nepoata lui Scarlat, n.1965, acordeon). Din când în când la Piscoiu mai cânta taraful fra?ilor Durlic? din Obâr?ia. Ace?tia au plecat undeva în Banat, l?sând in amintirea oamenilor cântecele lor.
Taraful lui Ilie Anghel Forma?ia Anghel rivaliza cu cea a lui Tudor Fieraru, zis “Verde?”. Acesta cânta la vioar?, so?ia sa Elena, la chitar?, Nicolae Tomescu la bas. Sora lui Verde?, zis? ”Bombonica” a fost c?s?torit? cu Paulic? (1936-1998), fiul lui Constantin Sârbu, zis ”Pi?ter?” din Logre?ti. Aceasta cânta la chitar? ?i la acordeon. La Corde?ti au mai cântat so?ii Ciula (cobz?) ?i Zam (vioar?), iar la B?ce?ti a cântat Lil? Vulpe. Apele din Am?r?zuia se vars? în Amaradia , duc cu ele cântecele v?ii ,dar nu pe toate pentru c? ele au r?mas în sufletele oamenilor , se transmit din genera?ie în genera?ie , fiind sortite ve?niciei. Avem speran?a c? tineretul va continua tradi?ia înainta?ilor nel?sând pierzaniei comoara str?mo?ilor lor.

Prof. Gheorghe Sinescu

01.02.2011. 12:51

Acest articol n-are nici un comentariu.