Federa?ia Na?ional? Mine Energie (FNME) ?i Consiliul Jude?ean Gorj au organizat, la sfâr?itul s?pt?mânii trecute, simpozionul cu tema “C?rbunele din Oltenia – solu?ia sigur? a energeticii române?ti”. Obiectivul declarat al simpozionului, desf??urat la Sala Maur? a prefecturii, a fost eviden?ierea rolului ?i a importan?ei exploat?rii c?rbunelui din Oltenia, precum ?i utilizarea acestuia în termocentale, în vederea producerii de energie electric? ?i termic? pe plan regional ?i na?ional.

Marin Condescu, pre?edintele FNME, a încercat înc? odat? s? conving? parlamentarii ?i guvernan?ii de necesitatea creeri unui mare holding energetic în Oltenia, care ar rezolva o mare parte a problemelor din sistem. ”Vreau s? încheiem un memorandum care s? devin? pentru viitorii guvernan?i, dar ?i pentru actualii, material pentru stabilirea viitoarei strategii” a spus Condescu.

Trebuie f?cut ceva ?i trebuie f?cut acum, repede

Lauren?iu Ciurel, director general al Complexului Energetic Rovinari: “Actuala tehnologie de la Rovinari provine din anii ’60. Aceast? termocentral? a fost construit? în anii ’70. Randamentul este undeva între 28 ?i 32%. Este randamentul de proiect, pe care-l ob?ii dup? repara?ii capitale ?i dup? moderniz?ri. Moderniz?ri, în accep?iunea noastr?, înseamn? de fapt aducerea acestor instala?ii în starea de proiect, pentru c?, de-a lungul anilor, s-au f?cut tot felul de improviza?ii. Acum le aducem în starea de a func?iona la 300 de MW, a?a cum este în proiect.

În lume, exist? la ora aceasta, pe c?rbune inferior, termocentrale cu randament de 40 – 43%. Cum putem s? rivaliz?m noi – Rovinari, Turceni, Craiova – cu un grup care va r?s?ri în doi – trei ani, probabil pe malul Dun?rii, cu c?rbune extern, sârbesc, cum se aude. Este clar c? ne va scoate de pe pia??. Degeaba încerc?m s? b?g?m bani, sute de milioane de euro, a?a cum ne-am angajat la Uniunea European?, în modernizarea ?i aducerea acestor grupuri. Ele sunt net inferioare ca eficien?? tehnologiei anului 2008. Sunt sute de milioane de euro pe care trebuie s?-i d?m pe moderniz?ri, pe transportul ?lamului în sistem fluid dens, pe instala?ii de desulfurare, iar aceste centrale noi, dac? se vor face, se vor face avându-le deja instalate.

Solu?ia pentru ca acest bazin energetic s? r?mân? ?i s? fie viabil este s? facem grupuri noi. ?i la Rovinari ?i la Turceni ?i la Craiova exist? capabilit??i. Au fost grupuri care au fost casate, t?iate, îndep?rtate, dar infrastructura a r?mas. Avem sta?ie electric?, la Ureche?ti, de 400 kv, putem chiar exporta. Avem alimentarea cu c?rbune, avem sistemul de r?cire, turnuri de r?cire de la fostele grupuri 1 ?i 2, avem infrastructur? pentru asta. Dar, vede?i, suntem la nivel de director general, de executrivi. Este foarte greu. Este ca ?i când tarabagiul de la pia?? î?i caut? împrumut la banc?, pe când lucrul acesta ar trebui s?-l fac? ?eful, cel care de?ine taraba. Este foarte greu s? prospect?m noi, la nivelul nostru, pia?a, s? g?sim foarte repede solu?ii. Pentru c?, în general, lucru acesta se întâmpl? la nivel de ministere, la nivel de guvern. De acolo ar trebui direc?iona?i spre noi.

Dar, dac? vom continua s? b?g?m sute de milioane de euro în moderniz?ri, pe grupuri energetice cu eficien?? de 30%, nu avem nici o ?ans? s? mai vorbim despre aceste complexuri, zece ani de acum încolo. Poate voi sup?ra pe mul?i prin ceea ce spun, dar aceasta este realitatea.

Sunt ?i alte probleme de ordin intern. Complexurile astea sunt cei mai mari angajatori din zon? împreun? cu SNLO. Pl?tim salarii de peste 1.000 de dolari, venituri nete, în mân?, salarii medii. Avem aproape 5.000 de oameni, împreun? cu Termoserv-ul, care beneficiaz? de aceste drepturi. Dac? s-ar întâmpla, Doamne fere?te, ceva cu ace?ti mari angajatori ?i, în special cu temocentralele, pentru c? SNLO nu ar putea exista decât pe lâng? ele, aceast? zon?, monoindrustrial?, dependent? total de energetic?, ar disp?rea de pe harta industrial? a României.

Trebuie f?cut ceva. Trebuie f?cut acum, repede, pentru c? timpul trece, ?i ca s? rezist?m în sistem concuren?ial cred c? singura solu?ie este c?utarea rapid? a unor investitori, a unor parteneri care s? duc? la crearea de capacit??i noi.

Situa?ia real? din Rovinari este: 100 de milioane de euro pentru fluidul dens ?i 170 de milioane de euro pentru partea de desulfurare. Pentru astea avem finan??ri în acest moment. Avem contracte sau o s? avem foarte curând pentru fluid dens. Pentru desulfurare avem finan?are, deja trebuiau s? înceap? lucr?rile, mai sunt probleme de design, de proiectare. Oare nu este mai bine s? ducem dou? grupuri în loc de patru câte avem, în proiectul ?sta, iar cu banii cu care ar trebui s? le moderniz?m pe celelate dou?, s? fie partea noastr?, aportul nostru într-un grup nou, al?turi de alt? companie?

Noi avem studii de prefezabilitate, de fezabilitate, putem sta la dispozi?ia oricui care se dore?te interesat în aceast? dezvlotare. Dar, înc? odat?, lucrurile acestea trebuie f?cute repede pentru c? timpul trece, ?i trece în defavoarea nostr?. Nu cred c? poate face nimeni abstrac?ie de 240 de milioane de tone de c?rbune care înconjoar? Termocentrala Rovinari. S? nu fie prea târziu ?i s? ne trezim f?r? utiliate pentru acest c?rbune”.

Avem nevoie de un cadru legislativ adecvat

Eugen Davidoiu, director general al SNL Oltenia: “Aceasta este realitatea, SNLO nu face altceva decât s? vin? în completarea necesarului de c?rbune de la complexurile energetice din Oltenia. Lucru care este anormal ?i nu este benefic nici pentru complexuri ?i nici pentru noi. De fapt, de aici porne?te prima problem?, ca fiind o marf? care vine în completarea alteia, creeaz? sincope ?i implicit ne creeaz? dificult??i.

Dar, vorbind de c?rbunele din Oltenia ca solu?ie sigur? a energeticii române?ti, înseamn? c? pornim de la strategia energetic? a României în care nu se reg?se?te strategia minier?. Este doar stipulat?, pe ici pe colo, dar, pân? la urm?, asta avem ca instrument legal, H.G. 1069/2007. Dac? ar fi s? ne uit?m în acest act normativ, vorbim despre obiective stategice ale României, despre siguran?a energetic?. Unul dintre obiective este cre?terea siguran?ei energetice prin asigurarea necesarului de resurse energetice ?i limitarea resurselor energetice din import. Nu putem vorbi despre siguran?? energetic?, despre securitate na?ional?, dac? nu vorbim despre sursa primar? a unei p?r?i din energia produs? de România ?i aceea în termocentrale. Aceasta reprezint? 40% din energia produs? în România, iar c?rbune reprezinat? 70 –80% ca pondere în producerea energiei termice. A fi sau a avea o energie eficient?, produs? eficient, înseamn? a avea o surs?, adic? un c?rbune produs în condi?ii de eficien??. Ori, ca s? produci c?rbune în condi?ii de eficien?? trebuie s? fi un operator minier eficient. Vreau s? anun? c? 2007 a fost primul an în care operatorul minier, în spe?? SNLO, a avut un profit net realizat în codi?ii de eficien?? economic?. Ne confrunt?m cu foarte multe probleme, în primul rând avem o surs? pe care trebuie s? o exploat?m, func?ion?m în condi?ii de pia?? energetic? competi?ional?, din p?cate ne mul?m dup? cererea beneficiarilor no?tri, o cerere a unei pie?e captive. Depindem de eficien?a dumnealor ?i trebuie s? venim cu aportul eficien?ei noastre. Cea mai mare problem? cu care ne confrunt?m în prezent o reprezint? cererea de c?rbune ?i livrarea acestei cereri (…)

Concluzia este una singur?, avem resursa energetic?. Este o resurs? sigur? ?i eficient? care poate s? produc? energie în condi?ii eficiente. Trebuie s? o gestion?m cât mai bine. Pentru asta avem nevoie de un cadru legislativ adecvat, ?i aici este rolul celor care ne conduc. Al meu, ca director general al SNLO, este acela de a asigura c?rbunele energetic la nivelul cererii, de a asigura eficien?a economic? a acestei societ??i. De a putea livra acest c?rbune ?i a putea s? ne pl?tim datoriile c?tre stat ?i furnizori, s? pl?tim salariile celor aproape 10.000 de colegi pe care îi avem. Nu este u?or pentru c? sunt multe provoc?ri ?i sunt multe ac?iuni interne ?i externe care vizeaz? destabilizarea acestei societ??i. Este p?cat c? de multe ori SNLO este privit? ca o redut?. A? prefera ca inten?iile politice s? fie unele care s? ne sus?in?. Nu conteaz? cine conduce aceast? activitate, conteaz? ca aceast? activitate s? fie eficient? ?i s? poat? sus?ine interesul na?ional ?i siguran?a energetic? a României. Conteaz? s? existe în continuare cele 9.000 de locuri de munc?.

Vreau s? v? spun c? am finalizat vineri (21.03.2008 n.r.) contractul de munc? pe 2008. Cred c? partenerii no?tri sociali sunt multumi?i de modul în care au decurs ?i s-au finalizat negocierile. Reprezint? un pas important în activitatea noastr?, am finalizat acest contract sper în condi?ii de eficien??. La sfâr?itul anului ne-am propus s? livr?m ?i avem contractate 19 milioane de tone de lignit. Este o cantitate important? fa?? de cât produc complexurile energetice prin carierele proprii, dar, din p?cate, am spus, este un lignit care vine în completare. Drept pentru care, strategia noastr? este foarte greu de instrumentat.

Sugestia mea ar fi ca to?i factorii politici, to?i factorii decizionali, s?-?i dea în sfâr?it mâna pentru ca aceast? resurs? energetic? s? fie exploatat? în condi?ii de eficien??, iar SNLO s? fie l?sat? s? lucreze pentru a asigura c?rbunele energetic al României”.

Oltenia de Nord a fost tratat? ca o colonie

Marin Condescu, pre?edintele FNME: “Nu este un secret pentru nimeni, resursele de petrol se vor epuiza în urm?torii 40 de ani. Cea mai sigur? resurs? pentru energie r?mâne c?rbunele care, în urm?torii 100 de ani, dac? nu se va descoperi o alternativ?, va fi atractiv, ?i din punct de vedere al pre?ului ?i din punct de vedere al rezervelor. Credem c?, în ultima perioad?, Oltenia de Nord a fost tratat? ca o colonie. A fost sec?tuit? de resurse financiare ?i nu s-au întors înapoi fonduri pentru crearea de alternative ?i nici pentru investi?ii în infrastructur?.

Industria minier? din România a parcurs un program dur de restructurare, început în 1997, când pentru func?ionarea ei se acordau subven?ii de un miliard de dolari. Am ajuns acum, numai din Oltenia de Nord s? aducem la bugetul statului peste 10 mii de miliarde, ceea ce arat? c? a fost o restructurare dur?, dar am atins aceste performan?e. P?rerea nostr? sincer? este c? nu vor veni investi?ii în acest sector, c? nu va fi elaborat? o strategie clar? în care guvernul s?-?i asume. Eu sunt convins c? speciali?tii no?tri de ast?zi, care vor vorbi foarte mult ?i documentat, vor reu?i s? arate c? într-adev?r, pentru România ?i pentru Uniunea European?, regiunea Oltenia, atât în ceea ce prive?te rezervele de c?rbune cât ?i hidro, poate s? fie o zon? atractiv?. Eu cred c? trebuie s? vorbim foarte pu?in ?i domnii directori generali s? prezinte imporan?a activit??ii care o conduc. Iar oamenii poten?i, de perspectiv?, s? ne spun? ce se poate întâmpla ?i care este calea pentru a reu?i împreun? s? nu distrugem singura ramur? economic? în care România poate s? mai joace un rol important.

Din punctul nostru de vedere, rolul pe care-l vor juca pre?edin?ii consiliilor jude?ene în viitor va fi mult mai mare decât cel actual. Avem în vedere alegerea nominal? ?i puterea de care se vor bucura prin acest vot. Credem c? resursele locale, care sunt de importan?? na?ional?, vor putea s? fie mult mai bine gestionate. ?i cred c? noi to?i vom avea un sprijin mult mai mare dup? ce alegerile locale vor fi finalizate”.

26.03.2008. 07:05

Acest articol n-are nici un comentariu.