In perioda 10 martie – 27 mai 2011, la Banca Na?ional? a României, Sucursala Municipiului Bucure?ti, va avea loc Expozi?ia euro, eveniment deschis publicului larg, organizat împreun? cu Banca Central? European?.
Obiectivul principal al acestei expozi?ii itinerante este familiarizarea publicului cu bancnotele ?i monedele euro, precum ?i cu elementele de siguran?? ale acestora, într-un mod captivant ?i interactiv.

Aceast? expozi?ie a fost conceput? de Banca Central? European?
(BCE) ?i este g?zduit? de Banca Na?ional? a României pân? la data
de 27 mai 2011.
Bazându-se pe tehnici multimedia, Expozi?ia euro le ofer?
vizitatorilor o experien?? practic? legat? de moneda unic?.
Obiectivul principal al acestei expozi?ii itinerante este familiarizarea
publicului european cu bancnotele ?i monedele euro, precum ?i cu
elementele de siguran?? ale acestora, într-un mod captivant ?i
interactiv. Expozi?ia cuprinde ?apte module bilingve: „Bancnote” (un
modul dedicat caracteristicilor generale ale bancnotelor euro ?i un
altul care ofer? informa?ii privind produc?ia ?i circula?ia bancnotelor
euro), „Monede”, „Elemente de siguran??”, „Col?ul copiilor” ?i
„Istoria banilor” (dou? module dedicate palpitantei evolu?ii istorice
a no?iunii de bani).
O varietate de elemente inovatoare, special concepute, transform?
vizitarea expozi?iei într-o c?l?torie agreabil? de 45 de minute în
universul fascinant al bancnotelor ?i monedelor euro. Vizitatorii î?i
vor putea îmbun?t??i astfel cuno?tin?ele despre euro ca moned?
fiduciar?, delectându-se cu jocuri pe calculator ?i observând
elementele de siguran?? în imagini de mari dimensiuni.
Pân? în prezent, expozi?ia a fost g?zduit? de Slovacia, Spania, Italia,
Germania, Luxemburg, Polonia ?i Estonia. Dup? popasul de la
Bucure?ti, expozi?ia itinerant? î?i va continua c?l?toria prin Uniunea
European?, urmând a fi prezent? în Fran?a, Bulgaria ?i Grecia.
Mai multe informa?ii sunt disponibile pe website-ul BCE:
http://www.ecb.int/euro/html/exhibition.ro.html

Bacnotele euro
Bancnotele euro
Bancnotele ?i monedele euro au fost puse în circula?ie la data de
1 ianuarie 2002, marcând o schimbare substan?ial? în via?a de zi cu
zi a cet??enilor din ??rile zonei euro. Aceasta a reprezentat o
opera?iune logistic? de amploare, care a presupus producerea ?i
distribuirea a 15 miliarde de bancnote euro în vederea înlocuirii
bancnotelor na?ionale – un num?r suficient pentru a acoperi
suprafa?a a 15 000 de terenuri de fotbal! În prezent, euro este
moneda unic? a 330 de milioane de europeni din cele 17 ??ri care
constituie zona euro (Belgia, Germania, Estonia, Irlanda, Grecia,
Spania, Fran?a, Italia, Cipru, Luxemburg, Malta, ??rile de Jos,
Austria, Portugalia, Slovenia, Slovacia ?i Finlanda) ?i a devenit un
simbol tangibil al succesului Europei. Aproximativ 13 miliarde de
bancnote se afl? în circula?ie, la ora actual?, în zona euro ?i în afara
acesteia, estimându-se c?, în termeni valorici, un procent de pân? la
20% din totalul bancnotelor euro este utilizat în afara zonei euro.

Principalele caracteristici
Seria bancnotelor euro cuprinde ?apte cupiuri (5 EUR, 10 EUR,
20 EUR, 50 EUR, 100 EUR, 200 EUR ?i 500 EUR), dimensiunile
acestora fiind cu atât mai mari cu cât valoarea lor este mai
ridicat?.
Grafica bancnotelor euro este inspirat? din stilurile arhitecturale
care au caracterizat ?apte perioade din istoria culturii europene:
• clasic, pe bancnota de 5 EUR;
• romanic, pe bancnota de 10 EUR;
• gotic, pe bancnota de 20 EUR;
• renascentist, pe bancnota de 50 EUR;
• baroc ?i rococo, pe bancnota de 100 EUR;
• arhitectura în o?el ?i sticl? a secolului al XIX-lea, pe bancnota
de 200 EUR;
• arhitectura modern? a secolului al XX-lea, pe bancnota de
500 EUR.

Concep?ia grafic?
În luna februarie 1996, Institutul Monetar European, precursorul
B?ncii Centrale Europene, a lansat un concurs privind grafica
bancnotelor euro. Pentru a evalua propunerile de elemente grafice
preselectate, a fost realizat un sondaj de opinie la nivel european,
rezultatul acestuia indicând c? tema „Epocile ?i stilurile Europei” era
considerat? cea mai reprezentativ? pentru Europa ?i bogatul s?u
patrimoniu istoric ?i cultural. În luna decembrie 1996, pe baza
recomand?rilor din partea unui juriu format din exper?i
independen?i, precum ?i a rezultatelor sondajului, Consiliul
Institutului Monetar European a ales seria câ?tig?toare, conceput?
de Robert Kalina, grafician de bancnote la Oesterreichische
Nationalbank.

Preg?tirea terenului pentru o nou? serie de bancnote
euro
Pentru a fi mereu cu un pas înaintea falsificatorilor, Banca Central?
European?, asemenea altor b?nci centrale, trebuie s? îmbun?t??easc?
în permanen?? elementele de siguran?? ale bancnotelor. Prin
urmare, Eurosistemul se afl? în procesul de elaborare a celei de-a
doua serii de bancnote euro. Elementele grafice ale noilor bancnote
vor prelua tema seriei actuale pentru a asigura recunoa?terea
imediat? a bancnotelor euro. Cea de-a doua serie de bancnote
(ES2) va fi introdus? treptat, pe cupiuri. Se anticipeaz? c? prima
cupiur? din noua serie va fi emis? în urm?torii ani.

De la planta?iile de bumbac la fabricile de hârtie
Materia prim? din care sunt realizate bancnotele provine din diferite
regiuni ale lumii. Bumbacul reprezint? componenta de baz? a
„hârtiei” bancnotelor euro, care este, de fapt, fabricat? din fibre de
bumbac pur. Acestea sunt achizi?ionate de fabricile de hârtie, care
le transform? apoi în hârtie. Hârtia din bumbac asigur? textura ?i
fo?netul specifice, precum ?i durabilitatea bancnotelor euro.
Prima etap? de fabrica?ie const? în în?lbirea fibrelor de bumbac în
ap?, la presiune ?i temperatur? ridicate, urmat? de trecerea pastei
de hârtie rezultate printr-o ma?in? de fabricat hârtie. Ulterior,
hârtia din bumbac este transformat? în hârtie pentru bancnote prin
încorporarea anumitor elemente de siguran??, precum filigrane sau
fire de siguran??. De exemplu, filigranul este creat prin varierea
densit??ii hârtiei în procesul de fabrica?ie. Atunci când bancnota
este privit? spre o surs? de lumin?, por?iunile mai groase se v?d mai
întunecate, iar cele mai sub?iri sunt mai luminoase sau mai
transparente decât restul hârtiei.

Transformarea hârtiei în bancnote
Hârtia pentru bancnote este distribuit? c?tre cele 14 imprimerii
de înalt? securitate din Uniunea European?. Imprimeriile utilizeaz?
dou? procedee de baz? (imprimarea intaglio ?i imprimarea ofset),
care necesit? diferite tipuri de pl?ci ?i cerneluri speciale.
Imprimarea intaglio asigur? textura unic? a bancnotelor, în timp ce
imprimarea ofset permite imprimarea simultan? a ambelor fe?e
ale bancnotei.

Organizarea produc?iei bancnotelor
Înainte de introducerea numerarului în euro, fiecare banc? central?
era responsabil? de producerea propriilor bancnote na?ionale. Cu
toate acestea, începând cu anul 2002, fabricarea bancnotelor a
devenit responsabilitatea comun? a b?ncilor centrale na?ionale ale
??rilor din zona euro, fiecare dintre acestea producând un num?r
limitat de cupiuri. Scopul acestei diviziuni a muncii este eficientizarea
procesului de produc?ie ?i men?inerea unui anumit grad de
uniformitate a bancnotelor euro, asigurându-se, în acela?i timp,
necesarul cupiurilor respective în întreaga zon? euro.

Înlocuirea bancnotelor necorespunz?toare
Când bancnotele p?r?sesc imprimeria, calitatea lor este identic?.
Cu toate acestea, odat? puse în circula?ie, calitatea lor se
deterioreaz? treptat, îns? în ritmuri diferite. În medie, bancnotele
de 5 EUR sunt utilizate timp de 14 luni, iar cele de 50 EUR, trei ani
?i jum?tate, înainte de a fi retrase din circula?ie ?i distruse.
B?ncile centrale na?ionale folosesc aparate de sortat de mare vitez?
pentru procesarea bancnotelor depuse de societ??ile de transport
valori ?i de b?ncile comerciale. Aceste aparate pot verifica
autenticitatea ?i calitatea unei bancnote într-o frac?iune de secund?.
Bancnotele care nu mai sunt corespunz?toare punerii în circula?ie
(deoarece sunt murdare, mototolite sau au por?iuni lips? etc.) sunt
distruse imediat. Numai bancnotele în stare bun? sunt repuse în
circula?ie.

Monedele euro
Exist? opt cupiuri diferite ale monedelor euro (2 EUR, 1 EUR,
50 de cen?i, 20 de cen?i, 10 cen?i, 5 cen?i, 2 cen?i ?i 1 cent), a c?ror
dimensiune, greutate, culoare ?i grosime variaz?. Fiecare moned?
are o fa?? comun? european? ?i o fa?? na?ional?, care este diferit?
pentru fiecare ?ar?. Toate monedele euro pot fi folosite în întreaga
zon? euro.
Fe?ele comune ale celor opt monede euro înf??i?eaz? harta Europei
pe un fundal format din cele dou?sprezece stele ale Uniunii
Europene (UE). Monedele de 5 cen?i, 2 cen?i ?i 1 cent ilustreaz?
pozi?ionarea Europei pe glob în raport cu Africa ?i Asia, în timp ce
pe monedele de 50 de cen?i, 20 de cen?i ?i 10 cen?i statele membre
ale UE sunt reprezentate ca na?iuni individuale, iar monedele de
2 EUR ?i 1 EUR prezint? o hart? a Uniunii Europene.
La data de 7 iunie 2005, Consiliul European a hot?rât c? fe?ele
comune ale monedelor de 2 EUR, 1 EUR, 50 de cen?i, 20 de cen?i
?i 10 cen?i trebuie actualizate pentru a ilustra extinderea UE din
anul 2004. Elementele grafice modificate ale monedelor preiau
desenul ini?ial, inclusiv cele dou?sprezece stele, îns? harta celor
15 state membre ale UE de la acea vreme a fost înlocuit? cu una
care înf??i?eaz? întreaga Europ?.

Fa?a comun? european?
În anul 1996, a fost lansat un concurs de grafic? a monedelor euro
în toate statele care erau membre ale UE la acea vreme, în afar? de
Danemarca. Pentru fa?a comun?, fiecare grafician a trebuit s?
propun? o serie complet? de monede pornind de la una dintre
urm?toarele trei teme:
• stil arhitectural ?i ornamental;
• obiectivele ?i idealurile UE;
• personalit??i europene.
În luna martie 1997, din cele 36 de serii propuse, un juriu european
a selectat nou?. Ulterior, Comisia European? a realizat un sondaj de
opinie în rândul publicului ?i al exper?ilor din întreaga Uniune
European?. În luna iunie 1997, Consiliul European de la Amsterdam
a ales în cele din urm? seria câ?tig?toare, conceput? de Luc Luycx
de la Monet?ria Regal? a Belgiei.

Fe?ele na?ionale
Procedura de selec?ie pentru grafica fe?elor na?ionale ale monedelor
a variat considerabil de la o ?ar? la alta. În unele ??ri, precum
Germania ?i Fran?a, elementele grafice au fost evaluate de un juriu
format din înal?i func?ionari ?i exper?i, în timp ce în altele, precum
Italia, publicul a participat la procedura de selec?ie.
Diversitatea Europei este ilustrat? nu doar prin procedurile diferite
de selec?ie, ci ?i prin elementele grafice propriu-zise. Fiecare
concep?ie grafic? ofer? un instantaneu al culturii, istoriei, artei sau
tradi?iei numismatice a ??rii respective. În pofida diferen?elor dintre
fe?ele na?ionale ale monedelor, acestea pot fi utilizate în toate ??rile
zonei euro.

Elemente de siguranta ale bancnotelor euro
Bancnotele euro con?in elemente de siguran?? sofisticate, care ajut?
la protejarea împotriva contrafacerii. Autenticitatea acestora este
foarte u?or de verificat, nefiind necesar un dispozitiv special. Bancnota
trebuie doar atins?, privit? ?i înclinat? pentru a verifica dac?:
• hârtia bancnotei fo?ne?te, are o textur? ferm? ?i este mai groas?
pe unele por?iuni;
• motivul principal apare în filigran ?i în holograma bancnotelor de
50 EUR, 100 EUR, 200 EUR ?i 500 EUR;
• valoarea bancnotei este încorporat? în filigran, firul de siguran??
?i hologram?, fiind, de asemenea, redat? de num?rul care î?i
schimb? culoarea.
Totu?i, dac? ave?i dubii, pute?i compara întotdeauna bancnota
suspect? cu una despre care ?ti?i c? este autentic?. În cazul în care
b?nui?i c? a?i primit o bancnot? contraf?cut?, trebuie s? contacta?i
poli?ia sau, dac? este posibil, banca central? na?ional?, oferind cât
mai multe detalii legate de locul ?i data la care a?i primit bancnota.

COL?UL C
Coltul copiilorOPIILOR
Acest modul se adreseaz? copiilor ?i adolescen?ilor, care au
posibilitatea s? se familiarizeze cu bancnotele ?i monedele euro ?i
elementele de siguran?? ale acestora într-un mod antrenant.

Istoria banilor
În ziua de ast?zi putem cump?ra aproape tot ce dorim. Desigur, cu
condi?ia s? avem suficien?i bani! Lucrurile nu au stat îns? întotdeauna
astfel, deoarece, înainte de a se inventa banii, se utiliza trocul pentru a
face schimb de m?rfuri, procedeu care nu era atât de simplu precum
cump?r?turile din ziua de ast?zi.
Istoria banilor se întinde pe mii de ani, în decursul c?rora banii au
evoluat sub diverse forme, printre care banii-marf?, monedele, banii
de hârtie ?i, recent, banii electronici. Ce reprezint?, de fapt, banii? În
esen??, ace?tia se refer? la orice mijloc de plat?, acceptat ca atare,
pentru bunuri ?i servicii. În ziua de ast?zi, banii ne simplific? via?a în trei
moduri principale:
• reprezint? un mijloc de schimb – dubla coinciden?? a nevoilor
sau a cererii nu mai este necesar?, a?a cum se întâmpl? într-o
economie bazat? pe troc;
• reprezint? o unitate de cont – pre?urile sunt exprimate numai în
unit??i monetare, nu în termeni de bunuri sau servicii. Astfel,
valoarea bunurilor ?i serviciilor este mai u?or de comparat;
• reprezint? un mijloc de tezaurizare – b?ncile centrale fac eforturi
pentru a se asigura c? valoarea banilor nu se modific? în timp.
Prin urmare, banii le permit oamenilor s? fac? economii ?i s?
cumpere bunuri ulterior.
Conceptul de „bani” a fost elaborat în diferite societ??i din întreaga
lume, nu într-un singur loc. Pentru a în?elege modul în care
bancnotele ?i monedele ne simplific? via?a, aceast? parte a expozi?iei
v? va oferi o incursiune în istoria palpitant? a banilor, subliniind
diversele forme sub care au evoluat ace?tia de-a lungul timpului.

Trocul
Cu mii de ani în urm?, în Epoca de piatr?, oamenii au început s? are
ogoarele, s? creasc? vite ?i s? adune recoltele. Foarte rapid, ?i-au dat
seama c? pot produce mai mult? hran? decât pot consuma. Prin
urmare, au început s? fac? comer?, oferind surplusul de hran? în
schimbul unor lucruri care le lipseau. De exemplu, dac? le r?mânea
grâu ?i aveau nevoie de o vac?, d?deau grâul în schimbul vacii, ?i invers.
Acest tip de comer? se numea troc ?i era bazat pe principiul c? orice
bun sau serviciu care are o anumit? valoare poate fi schimbat.
De?i a fost utilizat timp de mii de ani, trocul era un proces destul de
complicat, care ridica multe probleme:
• trebuia g?sit? o persoan? care s? doreasc? bunul oferit în schimb
?i care s? posede bunul dorit;
• trebuia g?sit? o modalitate prin care s? fie compensat? eventuala
diferen?? de valoare. În cazul în care cele dou? articole nu aveau
aceea?i valoare, trebuia g?sit? o solu?ie pentru divizarea acestora;
• multe bunuri erau perisabile, pierzându-?i astfel valoarea;
• nu era u?or de comparat pre?ul unui bun cu cel al altor bunuri;
• de multe ori, bunurile erau dificil de transportat.
Era necesar? o solu?ie care s? reduc? aceste inconveniente ?i s?
simplifice schimburile de bunuri ?i servicii între oameni.

Banii-marf?
Banii-marf? au oferit aceast? solu?ie. În domeniile în care trocul era
utilizat pe larg, un singur tip de marf? sau de bunuri a început s? fie
utilizat ca mijloc de schimb, dobândind astfel o func?ie monetar?.
Natura bunului era diferit? de la o societate la alta, unele utilizând
ghiocuri sau m?rgele din filde?, altele folosind pietre ?lefuite.
Utilizarea acestor obiecte ca mijloc de plat? a simplificat mult
lucrurile, deoarece erau u?or de transportat ?i puteau fi depozitate
o perioad? îndelungat?. Cu toate acestea, existau înc? probleme: nu
era întotdeauna u?or ca aceste obiecte s? fie divizate în cantit??i
mai mici ?i, având în vedere diversitatea bunurilor utilizate, era
uneori dificil ca oamenii s? ajung? la un consens cu privire la
valoarea real? a acestora.
Aceste probleme au fost în mare parte dep??ite odat? cu
descoperirea metalelor, deoarece metale precum aurul, argintul sau
fierul erau valoroase pentru toat? lumea. De exemplu, un agricultor
putea s? schimbe vitele pe o anumit? cantitate de argint, pe care o
putea utiliza apoi pentru a-?i pl?ti impozitele. Astfel, metalele
pre?ioase au devenit mijloc de schimb, unitate de cont ?i mijloc de
tezaurizare.

Monedele
Procesul de cânt?rire a buc??ilor de metal în vederea utiliz?rii
acestora ca mijloace de plat? pentru bunuri a fost în cele din urm?
simplificat prin producerea unor fragmente standardizate de metal,
care erau predecesoarele monedelor din zilele noastre. Primele
monede au fost produse în secolul al VII-lea î. Hr., în Asia Mic?.
Aceast? idee s-a r?spândit foarte rapid ?i, foarte curând, grecii antici
?i, ulterior, romanii au început s? produc? monede din argint ?i bronz.
Aceste monede timpurii aveau, de obicei, form? de disc ?i con?ineau
o anumit? cantitate dintr-un metal, care determina valoarea monedei.
Drept garan?ie a valorii, pe monede era gravat sigiliul regelui, al
ora?ului sau al ??rii care le-a emis. Prin urmare, oamenii se puteau
baza pe aceast? garan?ie, nefiind necesar s? cânt?reasc? fiecare
moned? înainte de a o accepta.
Monedele erau populare din mai multe motive, printre care:
• erau durabile ?i u?or de transportat;
• erau convenabile, deoarece puteau fi num?rate, în loc s? fie
cânt?rite;
• denotau faptul c? toate valorile erau exprimate în aceea?i
„moned?”, pre?urile fiind astfel mai u?or de comparat.
Prin urmare, monedele au devenit rapid un mijloc de schimb fiabil
?i eficient, care a contribuit în mare m?sur? la dezvoltarea
comer?ului în Antichitate.

Banii de hârtie
Inventarea monedelor a solu?ionat multe probleme, dar nu pe
toate. Astfel, atunci când doreau s? cumpere bunuri costisitoare,
oamenii aveau nevoie de un volum mare de monede, care erau
dificil de transportat, reprezentând o ?int? u?oar? pentru ho?i.
Solu?ia la aceast? problem? a fost oferit? de banii de hârtie.
Chinezii au inventat hârtia ?i au fost ?i primii care au introdus
conceptul de bani de hârtie, deoarece nu aveau resurse de cupru
suficiente pentru a bate monedele de care aveau nevoie. În secolul
al XI-lea, negustorii italieni au început s? utilizeze hârtii de valoare,
denumite „cambii”, în locul cantit??ilor mari de monede. Acestea
cuprindeau detaliile schimbului comercial, inclusiv numele
negustorilor. Avantajul acestui sistem era c? hârtiile de valoare
puteau fi utilizate numai de c?tre negustori, astfel încât ho?ii nu erau
interesa?i s? le fure.
Cinci secole mai târziu, aurarii au început s? emit? hârtii de valoare
în Regatul Unit. Se obi?nuia ca aurarii s? p?streze la loc sigur
monedele din aur ale oamenilor, eliberând o chitan?? în care se
specifica suma depus? de ace?tia. Întrucât toat? lumea avea încredere
în aurari, aceste chitan?e au ajuns s? fie folosite ca mijloace de plat?.
Oamenii ?tiau c? dac? acceptau o chitan?? drept plat? ?i o duceau la
aurar, acesta le va da în schimb monede din aur.
Acela?i lucru s-a petrecut ?i atunci când b?ncile au început s? emit?
chitan?e din hârtie pentru depozite. În schimbul acestor chitan?e se
putea ob?ine oricând aurul, argintul sau cuprul care era depozitat la
banc?. Prin urmare, oamenii au început s? utilizeze aceste chitan?e
ca bani, ceea ce a dat na?tere la bancnotele pe care le cunoa?tem în
ziua de ast?zi. Acest tip de bani era cunoscut sub denumirea de
„bani reprezentativi”.
În secolele al XIX-lea ?i al XX-lea, numeroase monede na?ionale se
bazau pe bani reprezentativi prin intermediul utiliz?rii etalonului aur
– un sistem monetar prin care valoarea monedei na?ionale era
definit? în raport cu aurul. Cu toate acestea, etalonul aur utilizat la
nivel interna?ional s-a pr?bu?it în cele din urm? în anul 1971, atunci
când Statele Unite au pus cap?t în mod unilateral convertibilit??ii
directe a dolarului american în aur.
De-a lungul istoriei, mai ales pe timp de r?zboi, guvernele au trecut
deseori de la monede reprezentative la monede fiduciare. Aceast?
form? de bani nu se bazeaz? pe un bun real, precum aurul sau
argintul, valoarea acesteia fiind determinat?, în schimb, de guvern ?i
bazându-se doar pe buna credin??. În anul 1971, când Statele Unite
au trecut la moneda fiduciar? pe o perioad? nedeterminat?,
numeroase monede na?ionale au fost fixate în raport cu dolarul
american, devenind, de asemenea, monede fiduciare.

Banii în zilele noastre
În zilele noastre, banii continu? s? evolueze. Înainte de introducerea
bancnotelor ?i monedelor euro la data de 1 ianuarie 2002, majoritatea
??rilor europene aveau propriile bancnote ?i monede. Când oamenii
doreau s? c?l?toreasc? în str?in?tate, trebuiau s? schimbe bani. Totu?i,
acest lucru nu mai este necesar în zona euro, deoarece moneda euro
a înlocuit monedele na?ionale ale ??rilor respective, devenind moneda
unic? a sute de milioane de cet??eni europeni.
Importan?a crescând? a monedei euro la nivel
interna?ional

Euro este o moned? important? la nivel mondial, întrucât faciliteaz?
comer?ul interna?ional ?i are o utilizare larg? pe pie?ele financiare
interna?ionale. Exist? chiar ?i ??ri din afara zonei euro care fixeaz?
cursul de schimb al monedelor na?ionale în raport cu euro ?i de?in
rezerve valutare considerabile în euro.

06.03.2011. 13:00

Acest articol n-are nici un comentariu.