Stima?i colegi,
Este de ajuns o singur? privire în antichitate ca s? vedem c?, piatra de temelie a unei na?iuni r?mâne dintotdeauna cultura. M? refer la Sparta, una din marile puteri militare ?i la Atena, leag?nul civiliza?iei, democra?iei ?i culturii. Pe când prima a disp?rut în neant, cea de-a doua r?mâne nu numai punctul de plecare, ci ?i orizontul în care oamenii î?i reg?sesc temeiul spiritual. Ast?zi îmi doresc din tot sufletul ca Parlamentul României s? devin? Agora zilelor noastre, pentru c? m? adresez nu numai dumneavoastr? ci ?i întregii na?iuni române. Anul acesta pe 19 februarie s-au împlinit 135 de ani de la na?terea marelui sculptor român Constantin Brâncu?i. În acea zi a fost s?rb?torit la nivel mondial de Google care a afi?at un logo special cu operele lui Brâncu?i, iar în România clopotele au t?cut. România a ignorat aceast? na?tere.
Considerat unul dintre cei mai mari arti?ti ai secolului nostru, mult? vreme sculptorul a fost mai pu?in cunoscut ?i recunoscut în ?ara de origine, România, decât în Fran?a sau Statele Unite ale Americii, acolo unde sunt expuse cele mai multe dintre lucr?rile sale. Opera ?i via?a sculptorului Constantin Brâncu?i s­au constituit într-un destin aparte, excep?ional ?i inexplicabil, întrucâtva. N?scut la 19 februarie 1876, în comuna gorjean? Hobi?a, Constantin Brâncu?i a pornit de la 11 ani s?-?i asigure existen?a, ca b?iat de pr?v?lie. Sim?ul artistic înn?scut, care se manifesta în multe dintre preocup?rile sale, l-a împins c?tre cursurile ?colii de Arte ?i Meserii din Craiova, pe care le-a continuat, dup? absolvire, la ?coala de Arte Frumoase din Bucure?ti, unde a realizat primele sale lucr?ri de valoare, între care ?i bustul dr. Carol Davila. În 1903 porne?te spre Paris, iar în 1905 reu?e?te la concursul de admitere la prestigioasa École Nationale Supérieure des Beaux-Arts. Prin lucr?rile sale „Cap de b?iat” ?i „Orgoliu”, expuse la Salonul de toamn? din capitala Fran?ei, Brâncu?i atrage aten?ia titanului artei sculpturale, Auguste Rodin, care îl invit? s? fac? practic? în atelierul s?u. Neputându-se adapta situa?iei ?i con?tient de puterea sa creatoare, Brâncu?i p?r?se?te atelierul marelui maestru francez, realizând, apoi, de-a lungul anilor, în propriul atelier, o serie de opere celebre precum: „S?rutul”, „Muza adormit?”, „Pas?rea m?iastr?”, „Prometeu”, „Domni?oara Pogany” sau „Primul pas”. Constantin Brâncu?i a contribuit la înnoirea limbajului ?i viziunea plastic?, în sculptura contemporan?. Sculpturile sale se remarc? prin elegan?a formei ?i utilizarea sensibil? a materialelor, combinând simplitatea artei populare române?ti cu rafinamentul avantgardei pariziene. Verticalitatea, orizontalitatea, greutatea, densitatea cât ?i importan?a acordat? luminii ?i spa?iului sunt tr?s?turile caracteristice ale crea?iei lui Brâncu?i. Opera sa a influen?at profund conceptul modern de form? în sculptur?, pictur? ?i desen.
Profund legat de p?mântul ?i sufletul românesc, Brâncu?i a acceptat propunerea Aretiei T?t?r?scu, so?ia prim-ministrului de la acea vreme, Gheorghe T?t?r?scu, ?i pre?edinta Ligii Na?ionale a Femeilor din Gorj, de a ridica la Târgu-Jiu un monument în memoria osta?ilor care ?i-au jertfit via?a în Marele R?zboi de Întregire. Având sprijinul cabinetului condus de Gheorghe T?t?r?scu, Constantin Brâncu?i va finaliza lucr?rile la Ansamblul Monumental „Calea Eroilor” în 1938. Acesta reprezint? crea?ia târzie a lui Brâncu?i, când deja acesta atinsese maturitatea spiritual? ?i artistic? ce îi permitea exprimarea liber?, în simboluri perfect st?pânite, a unor adev?ruri arhetipale.
În România, opera lui Brâncu?i a avut de înfruntat în anii ’50 ostilitatea ideologic? a comuni?tilor care o considerau o form? de art? decadent?, fiind expresia „formalismului burghez cosmopolit”. Mai mult, în anii ‘50, iresponsabilitatea româneasc? a fost împins? atât de departe încât s-a încercat d?râmarea Coloanei Infinitului pentru a fi trimis? la topit. ?ara avea nevoie de font? ?i o?el pentru a construi viitorul de aur! Numai c? opera lui Brâncu?i a r?mas indiferent? la idealul comunist al „moderniz?rii” României. Coloana Infinitului, la a c?rei rezisten?? o contribu?ie important? a avut ?i inginerul ?tefan Georgescu-Gorjan, a suferit îns? o u?oar? înclina?ie de pe urma agresiunii.
În 1952 „P?rintele sculpturii moderne”, a?a cum era numit Brâncu?i de to?i exege?ii artei, vrea s? doneze Statului Român operele sale ?i s? revin? definitiv în ?ar?. Oferta sa este respins? de c?tre reprezentan?ii stalini?ti, fiindu-i interzis? chiar ?i intrarea în ?ar?, iar România pierde unul dintre cele mai mari tezaure culturale ale lumii. Peste câ?iva ani moare la Paris (1957), f?când o confesiune tragic? ?i cutremur?toare Arhiepiscopului Teofil al Bisericii Române din Paris ?i anume: ”mor cu inima trist? pentru c? nu m? pot întoarce în ?ara mea”.
Pentru a împlini aceast? ultim? dorin?? a unei vie?i române?ti, scriitorul Laurian St?nchescu, membru titular al Uniunii Scriitorilor din România, a început în toat? ?ara, de aproape un an de zile, o campanie de strângere de semn?turi, conferin?e de pres?, mar?uri culturale „Constantin Brâncu?i”, iar actul extrem de cultur? pe care l-a ini?iat, numit „România pe urmele lui Brâncu?i” este de a reface drumul maestrului din 1903-1904 de la Hobi?a – Craiova – Paris, pe jos, a?a cum a mers în urm? cu peste o sut? de ani Constantin Brâncu?i. Dup? cum mi-a m?rturisit domnul Laurian St?nchescu, în acest timp a luat leg?tura cu foarte mul?i colegi parlamentari, printre care m-am num?rat ?i eu, pentru a crea ?i un orizont politico-diplomatic în m?sur? s? sprijine proiectul „România pe urmele lui Brâncu?i”. Iat? c? eu sunt al?turi de proiectul domniei sale ?i mi-l asum ca pe o datorie sfânt? fa?? de ?ar?.
Ultima dorin?? a lui Constantin Brâncu?i aceea de a fi înmormântat la Hobi?a a devenit ?i dorin?a mea ?i sper s? devin? ?i a dumneavoastr? ?i astfel politica româneasc? s? se înal?e pân? la dimensiunea cultural-spiritual? a poporului nostru. Vom face acest lucru cu onoare, demnitate ?i credin?a c? vom reu?i s? aducem acas? spiritele române?ti care au îmbog??it tezaurul cultural al lumii, punând în acest fel România pe axa marilor culturi.
Domnilor colegi, st? în puterea noastr? s? red?m României str?lucirea dat? de istorie ?i cultur?, s? facem din ea o na?iune fericit?, acest lucru fiind posibil numai dac? ?i noi, clasa politic?, promov?m ?i protej?m cultura na?ional? ?i facem din ea un mod ?i un model de via??. Lucrul acesta va însemna o explozie spiritual? f?r? precedent în România, o rena?tere na?ional? ?i punctul de plecare spre o nou? Românie la care celelalte na?iuni s? priveasc? pline de admira?ie.
A?adar, stima?i colegi, sper c? ve?i fi al?turi de noi în acest demers ?i c? împreun? vom putea îndeplini ultima dorin?? a celui care pentru întreaga lume reprezint? vârful culturii, Constantin Brâncu?i.

V? mul?umesc!

Senator PD-L Ru?e? Ion

11.05.2011. 12:20

Acest articol n-are nici un comentariu.