CRĂCIUNUL – Naşterea Domnului

Dumnezeu, v?zând c? neamul omenesc este asuprit de diavol, s-a milostivit ?i L-a trimis pe Arhanghelul Gavril s? vesteasc? Fecioarei Maria na?terea, prin puterea Duhului Sfânt, a Fiului lui Dumnezeu, f?cut om, Iisus Hristos. Fiul lui Dumnezeu s-a n?scut într-o pe?ter? din Bethleem ?i a fost pus, înf??at, de c?tre N?sc?toarea de Dumnezeu, în ieslea dobitoacelor. Na?terea unui mare Împ?rat fusese prorocit? de mult de Vr?jitori. Trei magi, cunoscând aceast? prorocire, cercetau când o s? apar? aceast? stea ?i când au v?zut steaua lui Hristos au urmat-o ?i, c?zând în genunchi, I s-au închinat Lui ?i I-au adus daruri, aur, t?mâie ?i smirn?. Irod, împ?ratul iudeilor, temându-se c? va pierde tronul prin na?terea lui Mesia, a poruncit ca to?i pruncii din Bethleem s? fie uci?i. A?a au murit 14.000 de copii, dar Iosif ?i Maria au reusit s?-L salveze pe Fiul Domnului, vesti?i de un înger, figund în Egipt.

Dumnezeu s-a f?cut om pentru a nu ne mai vedea c?zu?i în rele ?i nenorociri, pentru mântuirea p?catelor noastre. Cr?ciunul, ziua Na?terii Domnului Iisus Hristos, este cea mai mare s?rb?toare a cre?tinismului. La romani, s?rb?toarea Na?terii Domnului se sprijin? pe un fond str?vechi, legat de cultul solsti?iului de iarn?, al lui Cr?ciun, personaj mitic dacic. S?rb?toarea de Cr?ciun îmbin? o mul?ime de obiceiuri. Dominant? este componenta cre?tin? care marcheaz? na?terea lui Hristos ?i ea se vede în colindele religioase “Steaua” ?i “Irozii” s.a. Cr?ciunul marcheaz? îns? ?i un nou ciclu de via??, începutul unui nou an roman. Obiceiurile au semnifica?ii multiple.

În seara de Ajun colind? doar copiii, simboluri ale purit?tii, ale cur??eniei fizice ?i morale. Abia în ziua de Cr?ciun colind? fl?c?ii, femeile fiind excluse. Ceata de colind?tori se organizeaz? pe vecin?t??i ?i merge din cas? în cas? pentru c? urarea lor este socotit? de bun augur. Arsenalul lor format din clopo?ei, be?e, bice are menirea ca, prin zgomotul f?cut, s? alunge for?ele malefice. Din costum nu lipse?te niciodat? ?iragul de zurg?l?i, care are aceea?i menire – de a îndep?rta for?ele r?ului.

Cr?ciunul este marcat ?i printr-o mas? bogat?, din care nu trebuie s? lipseasc? colacii, cornurile, fructele, pe?tele, dulciurile ?i, bineîn?eles, b?utura. Tot ce se pune pe mas? are o trimitere clar? la ocupa?iile tradi?ionale ale comunit??ii române?ti. De pe mas? nu pot lipsi nucile ?i ou?le, care au o simbolistic? mai complex?, cu trimitere la rezisten?a în timp, la s?mân?a care nu se pierde.
S?rb?torile de iarn?, începute de Cr?ciun odat? cu Na?terea lui Iisus, se încheie abia la Boboteaz? când în lumea satului au loc alte petreceri unde, într-un cadru special, sunt prezentate comunit??ii viitoarele cupluri ?i astfel via?a î?i reia ciclul firesc, odat? cu rena?terea naturii.
B.T.E.

19.12.2007. 07:16


Acest articol n-are nici un comentariu.

0 Comments

Leave a Comment

Login

Welcome! Login in to your account

Remember me Lost your password?

Lost Password