Coacăzul roşu, bun la toate

Coac?zul ro?u, bun la toateCompozi?ie chimica: ap? 88-93%, protide, acizii malic, citric, tartric 2%, hidra?i de carbon, substan?e minerale sub forma de s?ruri care pot fi influen?ate de sol, natriu, potasiu, calciu, fosfor, fier, vitaminele A, B1, B2, B6, C, PP.

Proprieta?i: coacazele consumate înainte de mas? sunt tonice (aperitive) iar dac? se vor consuma dup? mese sunt stomahice, lucru ce le determin? s? fie foarte utile în atonii gastrice. Se mai remarca ?i ca laxative dar ?i ca remineralizante. De asemenea pot produce diureza cu mult? eliminare de acid uric, ceea ce la face foarte utile în guta, litiaze urice ?i boli reumatismale sau chiar cardiace ?i renale, sau în toate cazurile în care s-a acumulat o cantitate prea mare de toxine în organism. Sunt utile în inflama?iile urinare tocmai pentru c? favorizeaz? diureza dar ?i datorit? faptului c? au un principiu activ care poate s? distrug? o serie de bacterii. Prin diureza care o produc pot s? ajute la dezintoxicare lucru foarte util în artroze, reumatism, guta, etc.

Mai pot de asemenea s? stimuleze func?ia hepatic?. De asemenea se poate sub forma de vin s? ajute la ridicarea tensiuni arteriale.

Se pot consuma fructe crude în orice cantitate. Este foarte bine îns? s? se fac? o cura de minimum 20 de zile. Cei care au greutate mai mare pot s? consume cantit??i de pân? la 300-500 g o data ?i pot s? fac? acest lucru de 3 ori pe zi. În cantit??i mai mici este remineralizant, tonic.

Suc de fructe se poate consuma câte 20-50 ml o data ?i se poate face acest lucru de 3-4 ori pe zi în cure de lung? durat?.

Jeleu de coacaze -(posed? acelea?i virtu?i cu sucul); stoarcem sucul coacazelor ?i îl punem la foc domol, împreun? cu zaharul (în greutate egal?). Dup? ce începe s? fiarb? se cur??a spuma din 5 în 5 minute. Îl punem în vase, când devine suficient de consistent. Amestecam jeleul ad?ugând 100 g de zmeura la 1 kg de coacaze rosii.

Vin. La 1 kg de fructe se pune 1,5 kg de zahar ?i 5 litri de ap? fiart? ?i r?cit?. Se mai poate adauga 20 g de drojdie de bere ca s? se gr?beasc? fermenta?ia. Se va pune pentru fermentare un dop prin care este trecut un furtun de cauciuc care la un capat i se va ata?a un borcan cu ap?. În borcan se va urm?rii când s-a terminat fermenta?ia (5-6 s?pt?mâni) ?i se ia de pe drojdie cu ajutorul unui furtun de cauciuc. Se va pune într-un vas pân? sus umplut ?i pus dop. Se las? 30 zile pentru o noua depunere cu dop ermetic închis. Se desface dupa 30 zile ?i se trage cu grij? în sticle care se închid ermetic cu dopuri care se vor parafina sau se va pune cear? de albine topit? la dop.

Fructelor r?mase se vor ad?uga înc? o dat? zahar ?i apa ?i se vor pune din nou la fermentat. Se va ob?ine un vin de mas? care spre deosebire de primul nu mai este medicinal ci un vin care se poate consuma ca vin de mas?.

Din drojdii prin distilare se obtine tuica.

Praf de fructe uscate- se poate lua câte un vârf de cutit de 3 ori pe zi. Se tine sub limba pentru 10 minute, dup? care se înghite cu pu?ina ap?.

Se folose?te mult ?i la prepararea de compoturi, siropuri, dulce?uri, gemuri, etc, mult apreciate nu numai de c?tre gospodine ci ?i de copii care le consuma cu placere.

Se pot folosi la urm?toarele afec?iuni: afec?iunile inimii, anorexie, artritism, astenie, atonii biliare ?i vezicale (inclusiv digestive la orice nivel), avitaminoze, ciroza hepatic?, convalescenta, dermatoze, (prin diureza), dischinezie biliar?, hidropizie, hipotensiune arteriala, indigestii, inflama?iile c?ilor urinare, litiaze, obezitate, reumatism, slabiciune (se poate da si vin), tulburari hepatice ?i splenice.

Dac? dori?i s? sl?bi?i ?i a?i încercat diferite preparate f?r? efect încerca?i ?i o cur? cu aceste fructe foarte placute la gust ?i poate ve?i ob?ine rezultatele dorite.

23.07.2008. 07:19


Acest articol n-are nici un comentariu.

0 Comments

Leave a Comment

Login

Welcome! Login in to your account

Remember me Lost your password?

Lost Password