Boboteaza este s?rb?toarea cu semnifica?ia purific?rii apelor de for?ele r?ului, prin sfin?ire. Stropite cu ap? sfin?it?, fiin?ele ?i lucrurile devin ferite de for?ele malefice.

La Boboteaz? oamnei se duceau la biseric? s? ia aghiasm? (ap? sfin?it?). În foarte multe sate ei î?i preg?teau un buchet de busuioc f?cut în jurul unei lumân?ri ?i legat cu un petec de pânz? în care se puneau gr?un?e ?i t?mâie. Aceast? leg?tur? era atârnat? de steagul cu care preotul mergea la sfin?irea apei sau era ?inut? în mân? cu lumânarea aprins? de cel care participa la slujba de sfin?ire a apei.

La Bumbe?ti-Jiu dup? ce se f?cea slujba religioas? la biseric?, credincio?ii, în frunte cu preotul, se îndreptau spre apa Jiului. Acolo se legau la steagul biserici, în câte un ?ervet, busuioc, t?mâie, gru ?i fel de fel de buruieni pentru vr?jitorii, pentru a lua laptele vacilor pentru m?ritatul unei fete, pentru bel?ug în acel an. În momentul când se arunca crucea în ap? ?i steagurile se botezau, credincio?ii tr?geau cu armele s? fug? diavolii din ap? iar credincio?ii curajo?i se aruncau s? recupereze crucea din ap?.

La Runcu apa se sfin?e?te la râu. Cei care aveau cuptoare de var (me?te?ugul v?l?ritului era cunoscut în zon?) foloseau dinamita ca s? împu?te dracii. Când se muiau steagurile, se uda ?i busuiocul. La Steagurile care se muiau se punea ?i o moto?in? cu p?mânt pentru noroc ori vr?ji de m?ritat.

La Rasova, la sfin?itul apei se mergea cu icoana ?i se ?inea seama de cine întra primul pe poarta casei în acea diminea??. Dac? era b?rbat, vaca va avea vi?el, iar dac? intra o femeie, vaca va face o vi?ic?.

Oamenii î?i luau aghiasm?, (termen de origine greac? având semnifica?ia de „sfin?it?”) ?i mergeau acas?, unde îl a?teptau cei care n-au putut s? mearg? la biseric?. Pe nemâncate ace?tia gustau de trei ori din apa sfiin?it?.

La St?nce?ti înainte de a se a?eza la masa de Boboteaz?, oamenii puneau aghiasm? în vasele cu b?utur? ?i în putina cu varz?.

La Pojaru erau stropite cu ap? sfin?it? ?i vitele din gospod?rie.

Apa r?mas? era p?strat? în sticla atârnat? la icoan?. Aceast? ap? era leac de izdat (dureri de stomac). Cu apa sfin?it? erau stropi?i cei bolnavi dar ?i aceia care aveau nevoie de reu?it? în via??.

Dup? zleirea fântânilor în care au murit viet??i, totdeauna se turna ap? sfânt? de la Boboteaz?.

T?mâia din buchetul cu care se lua aghiasm?, se aprindea când era semn de furtun? ?i de grindin? dar ?i pentru alungarea duhurilor rele.

La Budieni se aprindea lumânarea de la Boboteaz? în pragul de sus al u?ii pe care fata ie?ea din cas?, ca s? mearg? în lume, crezându-se c? tot a?a va fi de v?zut?, cum este lumânarea.

La Turburea sp?latul cu ap? sfin?it? pentru bine ?i s?n?tate se f?cea deasupra vetrei focului, ca apa sfânt? s? nu curg? în loc spurcat.

La Bârzeiul de P?dure oamenii stropeau vitele cu ap? sfin?it? ?i le legau în coad? câte un fir de busuioc.

La Cru?e?u se stropeau cu aghiasm? animalele, culturile, locurile bântuite.

Oamenii care nu vedeau bine se sp?lau pe ochi cu ap? sfin?it? în ziua de Boboteaz?.

La ?ân??reni se credea c? atunci când plou? în ziua de Boboteaz?, anul era secetos, iar dac? ningea era semn de un an bogat în roade. De aici ?i zic?toarea care circul? în zona Aninoasa: „Când era iarn? z?pad?, / Toamna aduce gr?mad?,/De este iarna ploioas?,/Vara este secetoas?”.

Fini ?i nepo?ii care n-au dus ploconul la na? ?i la moa?? în zilele de Cr?ciun ori Anul Nou îl duceau de Boboteaz?.

La Polovragi în aceast? zi se mâncau cl?tite (scoverzi)

Al. Doru ?erban (Obiceiuri ?i datini din Gorj)

06.01.2009. 08:20

Acest articol n-are nici un comentariu.