COMENTARII
Traian Basescu: Soluţia propusă este cea de care România are nevoie acum
„Întâlnirea de astăzi a fost generată de solicitarea tututor centralelor sindicale, făcută la întâlnirea pe care am avut-o duminică, la Cotroceni. Atunci s-a solicitat o discuţie între sindicate, Guvern, patronat, partide politice, cu medierea sau moderarea Preşedinţiei. Probabil din motive tehnice, sindicatele au rugat instituţia prezidenţială să adreseze invitaţiile. Deci nu a fost o întâlnire generată de Preşedinţie. Nici nu a avut ca obiectiv nimic altceva decât dezbaterea proiectului de acord cu Fondul Monetar Internaţional. Vreau să vă spun că am observat foarte mulţi care spun: „De ce nu s-a discutat înainte?”. Ce să se discute înainte? Eu am lansat în dezbatere către toţi cei interesaţi proiectul de acord cu Fondul, Banca Mondială şi Uniunea Europeană, imediat ce acesta a fost tradus. Încă de ieri, am transmis pe e-mail traducerea proiectului de acord către toţi cei care au participat astăzi. Unii le-au primit chiar astăzi, înainte de începerea discuţiilor.În ceea ce mă priveşte, susţin fără rezerve că soluţia adoptată în proiectul de acord cu Fondul, Banca Mondială şi Uniunea Europeană este cea mai bună soluţie pe care România o putea adopta în acest moment. Am să argumentez şi ce a stat la baza acestei soluţii. În primul rând, cifrele economice. Văd că toată lumea dă soluţii, partidele se reped să îşi anunţe la televizor soluţiile, dar nu sunt susţinute de cifre soluţiile lor. De aceea, pe aceşti diletanţi îi consider nişte promotori ai dezinformării românilor. Atunci când voi vedea soluţii argumentate cu cifre, predictibile, pornind de la realităţile noastre economice, bazate tot pe cifre, le voi considera soluţii alternative. Până atunci, rămân doar cele două alternative discutate cu Fondul: creşterea fiscalităţii, în paralel cu reducerea cu 20% a salariilor bugetarilor, sau, cea adoptată de noi, blocarea oricărei creşteri de fiscalitate şi reduceri de cheltuieli în interiorul bugetului de stat şi al bugetului de asigurări sociale. Eu am sesizat astăzi o nuanţă care, de altfel, a şi generat reacţia mea de a-i anunţa pe toţi participanţii că Preşedinţia nu mai participă la un astfel de format. Era nuanţa că Guvernul şi Preşedinţia au luat măsuri împotriva românilor. Resping categoric o astfel de abordare. Soluţia pe care eu şi Guvernul am propus-o românilor este o soluţie care reflectă ceea ce poate România acum şi o alternativă la creşterea rapidă a gradului de îndatorare a ţării.
Am să mai fac o menţiune care, poate, nu place: este şi soluţia de a recupera ceea ce s-a consumat fără acoperire în producţie sau productivitate în perioada 2007-2008. Noi toţi am ştiut atunci că avem salarii mai mari decât creşterea de producţie şi productivitate, că avem pensii mai mari decât fondul pe care-l realizam, destinat plăţii pensiilor. Atunci am avertizat - şi când creşteau salariile în veselie şi când au crescut pensiile - că vom ajunge la nesustenabilitate. Nu mă bucur că am avut dreptate, dar nu avem altă soluţie. Alternativa la aceste măsuri este continuarea spiralei împrumuturilor. Împrumuturile vor ajunge foarte repede să sufoce orice şansă de dezvoltare a României. De asemenea, o spun responsabil, pe un mediu european în care tot mai multe ţări intră în dificultate, trebuie să vedem şi de ce intră. Şi vă rog să priviţi că intră în dificultate acele ţări care au datorii mari. Am observat acest lucru şi aceasta a fost motivaţia pentru care, împreună cu Guvernul, cu guvernatorul Băncii Naţionale şi cu experţi ai Băncii Naţionale, am stabilit că soluţia corectă este să diminuăm spirala împrumuturilor pentru consum.
Sigur că nu rezolvăm integral problema anul acesta. Va trebui să se ia măsuri în continuare de creştere a veniturilor, prin diminuarea evaziunii fiscale, prin lărgirea bazei de impozitare. Dar acum trebuie să acţionăm imediat. Unii spun: de ce nu s-a făcut de anul trecut? Probabil, uită că ultimul trimestru al anului 2009 a fost un an de criză politică. Meritul politicilor guvernamentale de anul trecut este doar acela - dacă este un merit neînsemnat - că a stopat spirala creşterii cheltuielilor din bugetul de stat. Sigur, nu voi enumera toate măsurile care trebuie pregătite pentru anul 2011, pentru a creşte veniturile în bugetul de stat. Dar acum, acestea sunt măsurile pe care le putem lua imediat, pentru a preveni îndatorarea tot mai mare a ţării. Ca urmare a abordărilor pe care le-au avut centralele sindicale, că poziţia ar fi împotriva românilor, nu numai că reacţionez categoric împotriva unei astfel de atitudini, dar am decis, împreună cu Primul-ministru - şi susţin punctul de vedere al Primului-ministru - ca scrisoarea către Fondul Monetar Internaţional să nu fie adoptată de Guvern, decât dacă are avizul CES, Consiliul Economic şi Social, unde se întâlnesc Guvern, patronate şi sindicate. Dacă de acolo ies soluţii mai bune decât cea pe care Guvernul o propune acum prin scrisoarea către Fond, m-aş bucura. Dar trebuie să fie soluţii prin care să încercăm să ne apropiem de a cheltui atât cât producem. Cu cât cheltuim mai mult decât producem, cu atât ne va fi mai greu în următorii doi, trei ani. Putem să ajungem în situaţia de a fi salvaţi, cum este Grecia sau cum ar putea fi alte ţări ale Uniunii Europene, pentru care s-a constituit deja fondul de intervenţie de 750 de miliarde de euro. Ce propun eu românilor este să nu ajungem acolo. Cu cât întârziem astfel de măsuri, cu atât ele vor fi mai grele. Vreau să ştiţi că şi acest nivel, încă acceptabil, de îndatorare pe care îl are România este un nivel care ne reduce libertatea de acţiune.
De aceea eu insist pentru măsuri interne şi nu pentru crearea premiselor pentru ca şi în continure să împrumutăm bani. Şi o să vă dau un exemplu, pe care vă rog să îl trataţi responsabil, pentru că este simplu, aici sunt cifre: dacă noi implementăm programul pe care l-am convenit cu Fondul de reducere a cheltuielilor bugetului de stat, vom rămâne cu un deficit de 6,8% anul acesta. Vom avea acord cu Fondul Monetar Internaţional şi, dincolo de - nu dau o cifră exactă, dar aproximativ trei miliarde pe care îi mai primi până la sfărşitul anului de la Fond şi de la Uniunea Europeană, ar mai trebui să împrumutăm de pe piaţă diferenţa până la 8,8 miliarde, asta înseamnă deficit de 6,8% din produsul intern brut. Deci ar trebui să mai împrumutăm încă circa cinci miliarde de euro, dar în condiţii de acord cu Fondul Monetar Internaţional. În cazul în care nu avem un acord cu Fondul Monetar Internaţional, am auzit şi această teorie lansată, deficitul bugetului de stat în acest an, deci consumăm mai mult decât producem, ar fi 11,7 miliarde, asta înseamnă 9,1% deficit. Şi îi rog atunci pe oamenii „veseli” din politică, din presă, din lumea sindicală, din lumea de afaceri să spună cum ar putea să împrumute România 11,7 miliarde de euro pentru a-şi acoperii deficitul, în condiţii fără acord cu Fondul? Eu vă asigur că nu am putea să împrumutăm prea mult şi asta ar însemna să începem imediat să nu mai plătim, nu să reducem, să nu mai plătim salarii şi pensii. Am avertizat încă din campanie, din campania prezidenţială, că avem nevoie de reforma statului, de restructurarea statului şi a cheltuielilor statului, de faptul că avem un stat care ne costă prea mult. Nu am amăgit pe nimeni în campanie.
Acum însă, susţin cu toată tăria că trebuie să facem acest lucru. Acum este cel mai mic cost pe care îl putem suporta. Cu cât întârziem, cu atât costurile pentru români vor fi mai mari. Şi întrebarea mea rămâne: cum am putea împrumuta 11,7 miliarde de euro până la sfârşitul anului, pentru a ne finanţa nevoile de a plăti pensii şi salarii? Este o întrebare pe care o pun în modul cel mai onest şi care sper să fie pusă tuturor acelora care anunţă soluţii enunţând pur şi simplu idei fără să le susţină cu cifre, fără să le susţină cu adevăr. Repet, am convingerea că această furibundă campanie vizează în primul rând crearea de dezordine. Sunt foarte mulţi care doresc să revină la perioada anilor 90, când s-au îmbogăţit din dezordine. Eu cer rigoare şi abordarea soluţiilor care pot face din România, în continuare, o ţară cu şanse, care îşi stabileşte singură destinul, şi nu o ţară sufocată de datorii, care să ajungă să fie salvată condiţionat. V-am dat exemplu - şi această mică datorie - cât de dependenţi ne face de piaţă existenţa sau nu a acordului cu Fondul, capacitatea noastră de a ne asigura resursele bugetare de care avem nevoie pentru a ne acoperi cheltuielile dacă nu am avea un acord cu Fondul. Şi, sigur, un acord cu Fondul nu poate fi decât în două variante: ori creştere de venituri, ori reducere de cheltuieli. Fondul nu-i Armata Salvării, nu face cadouri. Iar ce vă propun eu acum şi ce le propun românilor este ca împreună să ieşim din dificultate, cu asumarea de sacrificii de la Preşedinte până la cel mai neînsemnat funcţionar, şi nu cu lozinci. Nu ne scoate din dificultate nicio lozincă. Nu ne iartă de iresponsabilitatea cheltuielilor din 2007-2008 nimeni. Acesta este mesajul pe care eu am dorit să-l transmit. Consider că prin conţinutul scrisorii - bazată, repet, pe cifre, pe consultarea celor mai autorizate institituţii din România cu privire la abordarea pe care să o avem, deci prin conţinutul scrisorii eu am făcut o ofertă corectă românilor. O soluţie alternativă, dacă va fi adusă în discuţie, poate să fie. Eu nu-mi însuşesc decât soluţia corectă. Vă mulţumesc mult!”
11.05.2010. 23:19
Comentarii
Acest articol n-are nici un comentariu.
Comentează
Ziarul Gorjului nu este responsabil juridic pentru continutul comentariilor. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra va revine in exclusivitate.
* = câmp obligatoriu