ZiarulGorjului.ro Anul VI *  
Email: office @ ziarulgorjului.ro  
  Prima pagină · Opinii · “Mişcarea sindicală ar trebui să răspundă de dezastrul economiei”

Menu:


PARTENERI



Casa Danielescu

PUBLICITATE


Expres Transport








Cazare pensiuni si hoteluri


Hotel Gorj






Next Gen

ULTIMA ORA

Niculina Mocioi s-a alăturat ALDE Gorj

  Toate stirile
COMUNICATE

Rrezultatele verificărilor primelor 10 persoane din grupul PFAM

  Toate comunicatele
LIVE WEBCAM
WEBCAM LIVE - CAMERE LIVE - Ziarul Gorjului   Coloana Infinitului
  Craiova
  CV - Fantana Arteziana
  Sibiu

Sport in Gorj RSS Display


ANUNŢURI
 IMOBILIARE
 AUTO
 ELECTRICE
 SERVICII
 DIVERSE
 Adaugă Anunț!

“Mişcarea sindicală ar trebui să răspundă de dezastrul economiei”

Fostul locotenent a lui  Cozma, Constantin Creţan, fostul vicepresedinte al Federaţiei Sindicatelor Miniere Rovinari, a lansat sãptãmâna trecutã o serie de atacuri dure la adresa miscãrii sindicale din minerit si a liderilor acesteia.

Creţan se aflã de doi ani si trei luni la Penitenciarul de Maximã Siguranţã Târgu Jiu, unde executã o condamnare de cinci ani pentru subminarea economiei naţionale, în urma evenimentelor de la Costesti – Vîlcea, din ianuarie 1999.

Am selectat si redãm pentru cititorii nostri pasajele cele mai importante ale interviului difuzat la sfârsitul sãptãmânii trecute de Antena 1 Târgu Jiu.

Sindicatele nu reprezintã cu adevãrat oamenii

Miron Cozma a fost arestat în 1996. În acea vreme, eu eram lider de sindicat, vicepresedinte la Federaţia Sindicatelor Miniere Rovinari. Privitor la liderii de sindicat pot sã vã spun mult mai multe, pentru cã, miscarea sindicalã din România, si acum, în momentul de faţã, ca si în anii trecuţi, este o miscare care nu reprezintã cu adevãrat oamenii si muncitorii. Nu vorbim de implicarea în grave acte de corupţie ale liderilor de sindicat si înavuţirea lor peste noapte.

În acel moment, eu mi-am respectat mandatul încredinţat de cãtre minerii de la Rovinari si am considerat cã este corect sã-mi apãr un coleg de sindicat. Nu aveam o relaţie specialã cu Miron Cozma, dar am considerat cã este un lucru drept. Din acel moment am început o campanie pentru eliberarea lui. Mi-a fost foarte greu, îmi pare rãu cã o parte din presã nu spunea purul adevãr. Am avut multe deplasãri în strãinãtate, am  contactat organizaţii sindicale foarte importante, independente, din Europa si chiar din America. Am început acea campanie internaţionalã sprijinit de câţiva lideri de sindicat din România.

Adevãraţii vinovaţi,
sunt afarã

Bineînţeles cã putem vorbi si de baronul Condescu, pe care mi l-as dori sã-l am lider aici în penitenciar. Eu nu am ucis, nu am omorât pe nimeni, nu am avut o amendã penalã în viaţa mea. Am doi copii studenţi care aveau nevoie de mine. Cei care trebuia sã plãteascã, adevãraţii vinovaţi, sunt afarã. Deci, în actele de corupţie la nivel de judeţ Gorj, Condescu este omul numãrul unu.

Aici, în penitenciar, au fost doi directori, pentru casele expropriate. Ei sunt niste copii mãrunţi comparativ cu cei care s-au îmbogãţit de pe zona expropriatã. Eu am sesizat ani întregi acest lucru. Primul om care a furat din minerit, cunoscând anumite probleme, a fost Marin Condescu. A cumpãrat case din zonele expropriate, proprietarului de drept i-a oferit un loc de muncã. Dupã aceea, au început acele documente în înţelegere cu primãriile, cu divizarea de proprietãţi si au luat mii de miliarde. I-a despãgubit chiar si pentru tufele de mãces si arbustii crescuţi. I-a despãgubit cu nuci, cu tei, viţã de vie. Nu mai vorbim de alte afaceri, în care a urmãrit sã lichideze anumite unitãţi din industria minierã, iar dupã aceea le-a privatizat, fãcându-si societãţile proprii. Li s-a încredinţat în minerit lucrãri fãrã licitaţie si de aici a început îmbogãţirea lor. Din punctul meu de vedere, ei ar trebui sã rãspundã, pentru ce s-a întâmplat în România.  Miscarea Sindicalã ar trebui sã rãspundã de dezastrul economiei, pentru cã ei au distrus-o.

Liderii de sindicat, generali fãrã armatã

Liderii de sindicat care acum se laudã cã reprezintã miscare sindicalã, nu sunt altceva decât generali fãrã armatã. Ei au niste statute proprii în care, cu ajutorul unor delegaţi plãtiţi, sunt alesi pe viaţã. Singurul expus la vot general a fost Miron Cozma. Un lider de sindicat ca  sã fie reprezentativ trebuie sã fie ales de mase, nu pe conferinţe la Herculane, Bucuresti, pe litoral, cu banii sindicatelor. Am fost printre primii lideri de sindicat alesi, la nivel de sectoare. Îi cunosc destul de bine pe aceia care acum au ajuns baroni sindicali si foarte înavuţiti. Înainte,  starea lor materialã era oribilã, pregãtirea lor nu mai vorbesc. Pentru cã nu diploma reprezintã un om, diploma de Herculane, de mari juristi… Atunci erau lãcãtusi, erau excavatoristi, dar cu adevãrat reprezentau oamenii.

Militând pentru Miron Cozma, am reusit din 1996 pânã la eliberarea lui în 98 sã-i îmbunãtãţesc imaginea peste hotare.

S-a încheiat un protocol între Ciorbea, Hossu si Condescu de lichidare a mineritului. Iniţial, în acel protocol, pe care-l deţin, se semna restructurarea în minerit si se spunea cã se vor asigura alternative. În momentul când Miron a iesit din puscãrie pentru o scurtã perioadã, a gãsit mineritul decimat. A fost singurul om care a riscat si asta l-a costat.

Niciodatã eu nu am fost de acord cu acel protocol. Condescu si cu ceilalţi lideri de sindicat l-au semnat fãrã stirea liderilor de sindicat. În principiu eram de acord cu restructurarea, dar nu în forma de a lichida mineritul, de a lãsa oamenii pe drumuri, iar dupã aceea sã se facã unitãţi prestatoare si sã se îmbogãţeascã. Sunt o groazã de afaceri necurate pe care eu, când voi iesi de aici, nu le las nerezolvate.

Din 265 de lideri cercetaţi s-au pus presiuni doar asupra mea

Am devenit un mare incomod pentru ei. Sunt  singurul lider de sindicat, care din 97 si pânã la arestarea mea, în 2005 am prestat muncã si activitate în producţie. Fãceam muncã sindicalã în afara programului, în libere, în concedii.

Dacã ei se deplasau pe banii companiei în strãinãtate, eu mã deplasam pe banii proprii sau ajutat de organizaţiile sindicale pentru a lupta sã-l eliberez pe Miron Cozma.

Am fost condamnat pentru participarea improprie la subminarea puterii de stat. Şi aici iar am multe sã vã spun.

La evenimentele din 1999, am participat 265 de lideri  de sindicat numai din Compania Naţionalã a Lignitului Oltenia, asa zisã, acum SNLO.

Toţi cei 265 de lideri de sindicat au fost cercetaţi, dar presiuni s-au pus doar asupra mea. Eram incomod lor, deoarece am sesizat si am fãcut demersuri împotriva lor si a directorilor. Problema expropierilor si afacerilor din SNLO eu le sesizam din 1996 - 1997. Nu s-a luat nicio mãsurã. S-a întâmplat doar odata când au pus sechestru pe proprietãţile fostului director general Baican, ale directorului economic Pistriţu. Poate vã aduceţi aminte de greva din 94. De atunci eram incomod, pentru cã presiunea strazii m-a fãcut sã nu cedez la schimabrea directorului general. De fapt atunci a fost trãdarea lui Condescu. Pânã atunci Condescu a fost altfel de om. Din 1994 s-a compromis. Deţin documente si dosarul cu biletele de tratament care este afacerea liderilor de sindicat. Acest dosar  zace pe undeva  prãfuit, pe la procuraturã si politie si nu a fost niciodatã soluţionat. Pe Condescu si pe Temelescu trebuie sã-i astept în puscãrie. Ei au fãcut fraude, falsuri si uz de fals.  Persoane publice foarte importante s-au folosit de biletele minerilor mergând în staţiuni.

La penitentiar ar trebui sã vinã mulţi lideri de sindicat

Sunt în penitenciar de doi ani si trei luni, nu am creat probleme, îmi vãd de treaba mea. Aici am gãsit un sistem care nu m-a deranjat sau m-a sicanat. Lucrez pe lângã un compartiment de reeducare, reinserţie socialã cu detinuţi. Conducerea penitenciarului mi-a dat posibilitatea sã scriu o carte, “Istoria miscãrii sindicale din minerit din Oltenia dupã 1990”. 

Cozma a contactat-o pe soţia mea, urmãreste redeschiderea procesului. Şi cred cã redeschiderea procesului ar fi cea mai bunã cale, pentru cã la penitentiar ar trebui sã vinã mulţi lideri de sindicat. Eu pot sã probez cã Temelescu a avut o intervenţie la nivel de procurori pentru a scãpa din acel dosar. De asemenea, Pãunescu de la Vâlcea  a avut implicaţii foarte mari. La mine nu se dovedeste cã as fi lovit pe cineva la aceste mineriade. Eu doar am condus oamenii, dar fãrã sã trec la acte de violenţã. Niciodatã nu se va dovedi cã eu sau colegii mei am lovit pe cineva. Dar eu pot sã probez cã  Viorel Temelescu a lovit un ofiţer de poliţie în cadrul acestor miscãri.

Mai fac o precizare: l-am ajutat pe Cozma si financiar cu familia, cu ajutorul organizaţiilor sindicale din Germania si Franţa. Am reusit sã-i ajutãm lunar familia.

As dori în primul rând, nu libertate pentru mine, cer sã se facã dreptate în actele de corupţie din mineritul din Oltenia si Valea Jiului.

Vreau dreptate si reluarea tuturor dosarelor penale în care sunt implicaţi. Nu este o rezolvare trimiterea în puscãrie a doi directorasi fãrã minte, Dãdãlãu si Ceusescu. Trebuie sã plãteascã toţi pentru ce au facut.

Eu nu stiu dacã acesti oameni au un statut special, liderii de sindicat care sunt compromisi, si mai mult decât atât sansa lor este cã s-au înregimentat politic. Ei întotdeauna au stiut sã trecã dintr-o cãruţã în alta si înregimentarea lor politicã le-a asigurat o protecţie.

Am lucrat 30 de ani în minerit, stiu ce înseamnã munca în minrit si de aceea nu trãdez si nu-i voi trãda niciodatã. Miron Cozma poate sã-si facã acum dosar de pensionare, are dreptul. I-as recomanda sã facã chiar politicã, dar nu cu un partid care nu a fãcut nimic în România, posibil cu un partid care ar fi al muncitorilor si al necãjiţilor.

12.12.2007. 00:03


Comentarii

angel 12.12.2007. 05:01

Aviz prietenilor lui Condescu . Sunt cam multi care cad ca mustele in jurul lui .

Comentează

Ziarul Gorjului nu este responsabil juridic pentru continutul comentariilor. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra va revine in exclusivitate.

* = câmp obligatoriu

:

:


8 + 4 =