ZiarulGorjului.ro Anul VI *  
Email: office @ ziarulgorjului.ro  
  Prima pagină · Magazin · Lăutari de pe Amărăzuia

Menu:


PARTENERI



Casa Danielescu

PUBLICITATE


Expres Transport








Cazare pensiuni si hoteluri


Hotel Gorj






Next Gen

ULTIMA ORA

Niculina Mocioi s-a alăturat ALDE Gorj

  Toate stirile
COMUNICATE

Rrezultatele verificărilor primelor 10 persoane din grupul PFAM

  Toate comunicatele
LIVE WEBCAM
WEBCAM LIVE - CAMERE LIVE - Ziarul Gorjului   Coloana Infinitului
  Craiova
  CV - Fantana Arteziana
  Sibiu

Sport in Gorj RSS Display


ANUNŢURI
 IMOBILIARE
 AUTO
 ELECTRICE
 SERVICII
 DIVERSE
 Adaugă Anunț!

Lăutari de pe Amărăzuia


În cursul lui spre sud pârâul Amărăzuia (circa 35 de km lungime) străbate satele Piscoiu, Păpeşti, Hurezani, Cordeşti, Băloşani şi se varsă în Amaradia. Picătură cu picătură se adună din izvoarele de la “Rădescu”, primeşte apele văilor producând, mai ales primăvara, adevărate dezastre pentru oameni, case şi grădinile lor.
Neputincioşi în faţa voinţei lui Dumnezeu atunci când Amărăzuia ieşea din matca ei sau când seceta pârjolea totul, oamenii acestor locuri, în momentele când nu puteau să lucreze la câmp, în zilele de sărbătoare, cu ocazia nunţilor, botezelor şi rătezelor, când mergeau cu vitele la păscut, îşi cântau bucuria şi amarul prin cântece auzite din moşi-strămoşi.
Deşi pe coaste se auzeau cântece zise din gură, fluier sau frunză, care te făceau să laşi lucrul, bucuria era deplină când lăutarii ne făceau să uităm de greutăţi şi de necazuri. Aceştia cântau la vioară, chitară, bas, vuvă, ţambal, fluier, caval, clarinet, acordeon.
Până la introducerea autobuzului (“ratei”) satele de pe Amărăzuia erau izolate şi departe de civilizaţie. Până la Cărbuneşti, la bâlci la Grădişte şi Logreşti sau la piuă cu dimiile se mergea pe jos, ziua şi noaptea, sau cu carul şi căruţa trase de boi sau de cai. Pentru ca timpul să treacă mai repede, pentru a le trece de urât, oamenii fredonau melodii auzite de la lăutari sau de la cei care aveau harul cântecului, de pe plăci de patefon sau gramafon.
Lăutarii de pe Amărăzuia erau păstrătorii cântecelor din partea locului. Multe din acestea,nefiind înregistrate, au dispărut odată cu ei.
Folclorul gorjenesc local era reprezentativ prin melodiile de petrecere, hăulite, cântece de nuntă sau jocuri ca sârba, alunelul, brâul, resteul, ungurica, crăiţele, jianca, bordeiaşul, frunza, sălcioara, troaca, ţambalul, popoveanca, ariciul, vulpea, hora de mână etc. În aceste jocuri găsim atributele sufleteşti ale olteanului: expansivitatea fermă, voioşia zgomotoasă, inventivitatea, agerimea, optimismul aprins, şiretenia. Satele Piscoiu şi Păpeşti au avut lăutari cunoscuţi ca Ilie Bărbuţ (1910-1985) zis “Guşui”, care cânta din vioară şi din gură pe la hore şi hramurile bisericii; violonistul Barbu Gruia (venit de la Măru) cânta cu Elena Belgun (n.1928), numită ”Leana Biii”, chitaristă şi guristă. Din repertoriul acesteia din urmă de neuitat rămân cântecele ”Foaie verde flori mărunte”, ”Di, di, di, murgule, di” , ”Şarpe, şarpe de dudău” ş.a. Nicolae Sinescu (1924-1987) cânta la chitară cu vioristul Gheorghe al lui Spirache din Hălăngeşti şi Ion Cercel (ţambal).Ei cântau la horă la Dumitru Caragescu.


Ion
Belgun

Constantin
Belgun
  
Constantin
Bobulete

Dumitru
Belgun

Nicolae
Sinescu

Renumită a fost şi formaţia din Păpeşti, condusă de Constantin Belgun, zis “Vidu” (1899-1981). Acesta cânta din vioară şi din clarinet împreună cu fratele său Ion Belgun, zis “Nele” (1908-1983), un virtuos al viorii şi un neîntrecut meseriaş în repararea armelor, a maşinilor de cusut, a bricegelor etc. Nele a învăţat melodiile de la familia Budilică, formaţie alcătuită din Constantin Budilică, zis “Moş Din” (1880-1970), care cânta la clarinet, din Gheorghe Budilică (1911-1981), care cânta din gură şi din vioară şi din Elisabeta Budilică, care cânta din gură. Din formaţie mai făcea parte Constantin Bobulete (1902-1981), zis “Dodin”, care cânta din ţambal şi vioară, iar Dumitru Belgun, zis “Mitrache”, cânta la bas şi chitară. Ion G. Belgun (1898-1976), zis ”Nenea ăl mare” cânta din fluier, iar din vuvă îi delecta pe ascultători Ion Vuvaru, zis “Cantu” din Obârşia.
Soţii Ion şi Maria Belgun (din Piscoiu) cu fiul în port popular

Formaţia fraţilor Belgun delecta publicul din Piscoiu, Obârşia, Logreşti, Rădineşti, Cordeşti, Hurezani cu melodii proprii sau auzite şi învăţate de pe patefon, gramafon sau din repertoriul lui Zavaidoc şi Zlătaru. La modă era “Ciocârlia” şi “Sârba lui Busuioc”. Până acum câţiva ani , din repertoriul formaţiei ,pe scenele căminelor culturale se auzeau cântece interpretate de dăscăliţele Lucia Andrei şi Valeria Bălă. La Hurezani cânta cu patos Ion Toma, zis ”Ion al lu Ghiţă”, un neîntrecut rapsod de balade şi cântăreţ din frunză şi din solz de peşte.
Ion Anghel, mezinul tarafului Scarlat


Taraful lui Ion Anghel (Scarlat) La Cordeşti era foarte apreciată formaţia lui Ion Anghel, zis “Scarlat” (1916-1972), care cânta la vioară, Ioana Anghel (chitară), Ilie Anghel (fiul lui Scarlat, n.1938, vioară), Maria Anghel (soţia lui Ilie, acordeon), Ion Anghel (fiul lui Ilie, n.1963, vioară), Elena Anghel (nepoata lui Scarlat, n.1965, acordeon). Din când în când la Piscoiu mai cânta taraful fraţilor Durlică din Obârşia. Aceştia au plecat undeva în Banat, lăsând in amintirea oamenilor cântecele lor.
Taraful lui Ilie Anghel Formaţia Anghel rivaliza cu cea a lui Tudor Fieraru, zis “Verdeş”. Acesta cânta la vioară, soţia sa Elena, la chitară, Nicolae Tomescu la bas. Sora lui Verdeş, zisă ”Bombonica” a fost căsătorită cu Paulică (1936-1998), fiul lui Constantin Sârbu, zis ”Pişteră” din Logreşti. Aceasta cânta la chitară şi la acordeon. La Cordeşti au mai cântat soţii Ciula (cobză) şi Zam (vioară), iar la Băceşti a cântat Lilă Vulpe. Apele din Amărăzuia se varsă în Amaradia , duc cu ele cântecele văii ,dar nu pe toate pentru că ele au rămas în sufletele oamenilor , se transmit din generaţie în generaţie , fiind sortite veşniciei. Avem speranţa că tineretul va continua tradiţia înaintaşilor nelăsând pierzaniei comoara strămoşilor lor.

Prof. Gheorghe Sinescu

01.02.2011. 12:51


Comentarii

Acest articol n-are nici un comentariu.

Comentează

Ziarul Gorjului nu este responsabil juridic pentru continutul comentariilor. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra va revine in exclusivitate.

* = câmp obligatoriu

:

:


7 + 2 =