ZiarulGorjului.ro Anul VI *  
Email: office @ ziarulgorjului.ro  
  Prima pagină · Actualitate · Utilizarea aditivilor alimentari în pâinea noastră cea de toate zilele

Menu:


PARTENERI



Casa Danielescu

PUBLICITATE


Expres Transport








Cazare pensiuni si hoteluri


Hotel Gorj






Next Gen

ULTIMA ORA

Niculina Mocioi s-a alăturat ALDE Gorj

  Toate stirile
COMUNICATE

Rrezultatele verificărilor primelor 10 persoane din grupul PFAM

  Toate comunicatele
LIVE WEBCAM
WEBCAM LIVE - CAMERE LIVE - Ziarul Gorjului   Coloana Infinitului
  Craiova
  CV - Fantana Arteziana
  Sibiu

Sport in Gorj RSS Display


ANUNŢURI
 IMOBILIARE
 AUTO
 ELECTRICE
 SERVICII
 DIVERSE
 Adaugă Anunț!

Utilizarea aditivilor alimentari în pâinea noastră cea de toate zilele

Motto: „ Nimic nu e otravă, nimic nu e fără otravă, totul depinde de doză”. (Paracelus)

Alimentaţia reprezintă una din cele mai importante necesităţi fiziologice. Ea reprezintă incorporarea din mediu înconjurător a substanţelor la metabolismul normal şi constituie unul din factorii externi majori ce determină şi condiţionează starea de sănătate a individului.br />
Din multitudinea de substanţe existente în mediul înconjurător, omul le preia doar pe cele ce sunt sau pot fi făcute asemănătoare cu substanţele sale proprii care sunt: apa, proteine, minerale, vitamine, lipide şi glucide. Aceste substanţe se numesc substanţe nutritive şi sunt furnizate organismului prin alimente.
În cazul mineralelor, nu atât prezenţa lor e importantă cât acea calitate numită biodisponibilitate, adică raportul substanţelor nutritive, utilizarea digestivă a substanţelor nutritive.
In industria alimentară se constată o creştere a adaosurilor alimentare respectând la utilizare condiţiile exigenţei privind calitatea produselor. Prezenţa aditivilor implică un anumit risc determinat de efectele negative şi posibil toxice pe care le exercită, astfel încât la utilizarea lor se pune problema determinării unui raport obiectiv între beneficiu şi risc.
Dar ce sunt aditivii?

Aditivii sunt substanţe care se adaugă produselor alimentare pentru a facilita conservarea, pentru a îmbunătăţii calităţile senzoriale, valoarea nutritivă, etc. Ei devin o componentă a produselor în care sunt adăugaţi. În funcţie de scopul tehnologic, aditivii se clasifică în: substanţe de gust şi aromă (potentatori de gust, aromă), substanţe de aspect (coloranţi), substanţe de structură (gelifianţi, emulgatori), substanţe de conservare (conservaţi), substanţe pentru ameliorarea valorii nutritive (săruri minerale, vitamine, aminoacizi).

Aditivii sunt folosiţi deja de ani de zile la fabricarea multora din produsele existente pe piaţă, de la pâine şi paste făinoase până la sucuri, produse zaharoase, iaurturi.

În cazul pâinii, la ora actuală, la fabricarea acesteia se utilizează conservanţi, adesea propionatul de calciu (la sortimentele ambalate cu valabilitate mai mare de 24 de ore) şi amelioratori de făinuri care sunt amestecuri formate adesea din: emulgator (sintetizat chimic ori natural, de exemplu proteina de soia nemodificată genetic), gluten vital (proteina naturală a făinii), agent oxidant (adesea acid ascorbic ori vitamina C, produs de sinteză), o componentă enzimatică (proteine ce catalizează reacţiile chimice din organism – sintetizate din organisme nemodificate genetic), suport (o făină de calitate superioară).
În majoritatea cazurilor, doza recomandată de producătorii de amelioratori este de maxim 0,5 kg ameliorator la 100 kg făină, ceea ce echivalează cu cca 3 grame ameliorator la 1 kg de pâine, adică 1 gram de ameliorator la o pâine de 330 grame. Dar acest gram nu conţine decât un procent foarte mic de substanţe sintetizate chimic. Încă nu se cunoaşte efectul pe termen lung al folosirii acestor aditivi.

Ar mai rămâne de verificat dacă se respectă practic dozajele recomandate de legislaţia în vigoare de către procesatori.
La ora actuală agenţii economici care fabrică pâine au obligaţia să respecte dozele aditivilor utilizaţi în procesul de producţie conform prevederilor Ordinului Ministerului Sănătăţii 975/1998 privind aprobarea normelor igienico – sanitare pentru alimente.

Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor e abilitată să controleze şi să asigure implementarea legislaţiei în vigoare cu privire la siguranţa alimentelor. Activitatea acestei instituţii este extinsă către susţinerea unei relaţii de încredere între cetăţeni şi instituţiile de stat, prin garantarea siguranţei produselor ce ajung pe piaţă.

Una din priorităţile Autorităţii este să informeze asupra pericolelor potenţiale în domeniul siguranţei alimentelor care pot apărea şi să colaboreze cu toţi partenerii care activează în domeniu pentru a reduce la minim riscurile în domeniul alimentar.

Folosirea amelioratorilor a devenit necesară, deoarece se întâmplă adesea ca făina de grâu (cea albă, de obicei) să nu aibă proprietăţi fizice, biochimie şi tehnologie corespunzătoare pentru panificaţie, astfel încât produsul rezultat să aibă un volum şi un aspect care să atragă consumatorii orientaţi către astfel de indici de calitate, din păcate, şi nu spre indici calitativi nutriţionali. O pâine intermediară are un conţinut de vitamine, minerale, fibre alimentare net superior pâinii albe, chiar dacă volumul, culoarea şi gustul ei diferă faţă de aceasta.

Proporţional cu valabilitatea, la o pâine creşte şi conţinutul de aditivi.
Paradoxal este faptul că astăzi se pune accent pe modul de prezentare al produsului, în detrimentul sănătăţii. Adesea, în publicitate prezentarea se confundă cu calitatea.
Probabil că termenul de CALITATE trebuie redefinit, pentru că percepţia actuală nu se referă la valoarea nutritivă (bilogică) a alimentelor.

Nutriţioniştii au demonstrat superioritatea pâinii negre faţă de cea albă: făina neagră conţine tărâţe (ce asigură un bun tranzit intestinal, previn constipaţia, scad absorbţia grăsimilor din tubul digestiv), celuloza, vitamine, săruri minerale şi nu îngraşă (aport caloric mic). Pâinea neagră din făină cu grad de extracţie 1250 conţine de trei ori mai multe vitamine şi minerale faţă de cea albă (fier, magneziu, calciu şi fosfor); totuşi, consumul ei o perioadă îndelungată duce la unele persoane la o anumită intoleranţă, deoarece din cauza conţinutului mare de fibre apare o intensificare a tranzitului intestinal. Se recomandă consumul alternativ cu pâinea albă (obţinută din făină cu grad de extracţie 650).

Pâinea albă are un conţinut nutritiv total dezechilibrat, practic aducând mai mult un aport caloric (energetic, prin conţinutul ridicat de glucide - amidon), respectiv un aport de proteine vegetale, dar un aport de minerale, aminoacizi şi vitamine mult redus.

Deoarece în ultimii 10 ani în ţara noastră s-a accentuat o problemă de sănătate publică şi anume anemia generalizată, există la ora actuală o propunere de hotărâre de guvern privind fortifierea făinii albe prin adaos de fier şi acid folic.

Dacă alimentaţia e săracă în fier, se produce o stare de anemie numită anemie feriprivă. De asemenea deficitul de acid folic (necesar în creştere şi dezvoltare) duce la anemie pernicioasă.
Această problemă s-a ridicat referitor la făina albă. Cel mai simplu mod cu putinţă de a rezolva problema!
Orice surplus de fier pentru organism se face doar la recomandarea medicului specialist, astfel se poate ajunge la un exces de fier ce poate duce în timp la afecţiuni grave ale ficatului, apariţia bolilor cardio-vasculare şi la obezitate.

Aceste consideraţii au fost lansate în condiţiile în care posibilitatea de a regla natural concentraţia de fier, există! Şi în plus este şi o modalitatea foarte simplă: aceea de a se înlocui din alimentaţia zilnică pâinea albă (din făină 650) cu pâine intermediară din făină cu extracţie mai mare, adică făina semialbă tip 900 (ce conţine de două ori mai mult fier). Trebuie precizat că un rol important îl are aici educarea populaţiei.
Există şi o altă variantă care ar rezolva problema, şi anume să se alterneze consumul de pâine albă (din făină 650) cu consumul de pâine neagră (din făină tip 1250) ce conţine de trei ori mai mult fier faţă de pâinea albă, ori pâine intermediară (făină tip 900).
Grâul în mod natural reprezintă o sursă bogată în vitaminele B1, B2, B6, vitamina PP, el reprezentând mai puţin o sursă de acid folic. Sursele naturale sunt toate vegetale: legumele (mai ales verzi: salată, spanac), căpşuni, fragi.

De ce nu s-ar face o campanie naţională pentru educarea populaţiei în acest sens?

De ce nu găsim surse naturale pentru a rezolva aceste probleme? Astăzi, când în Occident populaţia este mult mai preocupată de calitatea alimentelor consumate, se încearcă înlocuirea produselor fast-food cu alimente naturale, fructele şi legumele obţinute cu îngrăşăminte naturale (ecologice) se caută mai mult decât cele cultivate cu metode moderne, chiar dacă sunt mai scumpe.

Odată cu intrarea în Uniunea Europeană, datorită globalizării, tendinţele vor fi spre consumul cu precădere a două tipuri de pâine: pâinea tradiţională (produsă după reţete tradiţionale, fără aditivi alimentari) şi pâinea “funcţională” (care asigură un aport nutritiv corespunzător unei alimentaţii sănătoase).

Acest lucru este absolut necesar, atâta timp cât şi pâinea este un aliment ce se consumă zilnic şi are un rol determinant privind aportul de carbohidraţi din raţia alimentară zilnică unde au un procent recomandat de 56% din totalul aportului de substanţe nutritive.

Prin consumarea îndelungată de alimete ce conţin aditivi sintetizaţi chimic, organismul uman începe să producă anticorpi ce participă şi ei în timp la distrugerea organelor interne şi odată cu acestea iremediabil a sistemului imunitar, putând determina apariţia unor tumori maligne sau benigne.

Conform Regulamentului Parlamentului European şi al Comisiei Europene Legii nr. 178/2002, transpus şi în legislaţia naţională prin Legea nr. 150/2004 privind siguranţa alimentelor şi a hranei pentru animale, operatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie să ia măsurile necesare ca alimentele să îndeplinească cerinţele legislaţiei în domeniul alimentelor, care este relevantă pentru activitatea lor, să verifice dacă aceste cerinţe sunt realizate şi să asigure implementarea sistemului de management al siguranţei alimentelor conform principiilor privind analiza riscurilor şi punctelor critice de control (HACCP) în toate etapele producerii, prelucrării şi distribuţiei, în cadrul afacerilor aflate sub control propriu.

Ei trebuie să colaboreze cu Direcţia Sanitară şi pentru siguranţa alimentelor în ceea ce priveşte acţiunile întreprinse pentru evitarea sau reducerea riscului determinat de alimentele pe care le furnizează sau le-au furnizat.

Dr. Ion Iliuţă, directorul Direcţiei Sanitar Veterinare Gorj

06.06.2007. 00:14


Comentarii

marwan 30.01.2010. 18:47

Nemtii nu consuma aproape deloc paine ....stiu ei de ce..... doar de acolo se fabrica Mercedesul nu ? Chinezii au orezul , iar noi trebuie sa ne gandim bine la efectele pe termen lung ! Painea e aliment de baza la romani, oricum suntem bolnavi , iar daca nu s-ar consuma dau astia faliment, raman cativa fara locuri de munca si tot asa. Am intrat intr-un lant ....

G. Mitrea 09.10.2007. 13:16

Multumim pentru prezentare, e f. interesant si util, inclusiv motto-ul.
E incredibil cat de ignoranta e lumea (nu numai romanii), privind atitudinea fata de tipul de paine consumata, care fiind nelipsita de pe masa, evident ca poate face mult bine dar si rau, dupa CAT si CE FEL se consuma.
S-a luat prea in serios prejudecata de "a manca o paine mai alba".
Cred ca specialistii in domeniu trebuie sa faca mai mult, inclusiv prin masmedia, legislativ etc. pentru a transforma utilizarea "painii noastre cea de toate zilele", intr-un factor de sanatate.

Comentează

Ziarul Gorjului nu este responsabil juridic pentru continutul comentariilor. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra va revine in exclusivitate.

* = câmp obligatoriu

:

:


1 + 5 =